Video Foto Sute de clujeni au înfruntat vremea mohorâtă pentru Turandot

Sute de clujeni au înfruntat vremea mohorâtă pentru Turandot
Sute de clujeni au înfruntat vremea mohorâtă pentru Turandot
Sute de clujeni au înfruntat vremea mohorâtă pentru Turandot
Sute de clujeni au înfruntat vremea mohorâtă pentru Turandot
Sute de clujeni au înfruntat vremea mohorâtă pentru Turandot
Sute de clujeni au înfruntat vremea mohorâtă pentru Turandot
Sute de clujeni au înfruntat vremea mohorâtă pentru Turandot
Sute de clujeni au înfruntat vremea mohorâtă pentru Turandot
Sute de clujeni au înfruntat vremea mohorâtă pentru Turandot
Sute de clujeni au înfruntat vremea mohorâtă pentru Turandot

În ciuda vremii mohorâte şi friguroase pentru un final de vară, sute de clujeni au asistat la ultima reprezentaţie în aer liber a Operei Române din cadrul programului "Opera aperta 2018". Au urmărit cu sufletul la gură dramatica poveste a prințesei chineze Turandot, așa cum a surprins-o Giacomo Puccini în ultima dintre capodoperele sale.

"Turandot" este ultima dintre operele lui Puccini. Acesta s-a stins din viață înainte de a o finaliza, astfel că această responsabilitate i-a revenit, la recomandarea dirijorului Arturo Toscanini, elevului său, compozitorului italian Franco Alfano.

Lucrarea se remarcă nu doar prin natura subiectului, diferit de cele abordate până atunci de către Puccini pe fondul curentului verist, care aveau în vedere descrierea vieții de zi cu zi și a realității de cele mai multe ori crude (cel mai sugestiv titlu în acest sens fiind "La bohème"), ci și prin modul de a portretiza sentimentul iubirii, aflat la baza desfășurării acțiunii.

Povestea se desfășoară într-o vreme îndepărtată, în lumea de basm a orașului chinez Peking, dominat de autoritara prințesă Turandot. Ferm decisă să își păstreze puritatea și independența, aceasta îi întâmpină pe posibilii ei pretendenți cu trei ghicitori dificile și o sentință la moarte, în cazul nerezolvării corecte a acestora.

În fapt, opera debutează tocmai cu momentul execuției prințului Persiei, moment în care prințul Calaf, fascinat de frumusețea nemiloasei conducătoare, decide să se lupte pentru a-i cuceri inima, în pofida avertismentelor cu care tatăl său Timur, sclava Liù și cei trei miniștri – Ping, Pang și Pong – încearcă să îl împiedice.

Cu toate că prințul dezleagă cele trei enigme, Turandot refuză să îl accepte ca soț, motiv pentru care străinul o va provoca, la rândul său, să îi descopere numele, cu promisiunea că o va elibera de orice angajament.

Faptul că doar Timur și Liù îi cunosc identitatea, iar sclava îi poartă lui Calaf o dragoste capabilă să sfideze tortura și moartea se dovedește a fi fatal tinerei care, în urma torturii, se sinucide, fără a dezvălui nimic.

Gestul ei are un impact puternic asupra lui Turandot, care recunoaște că l-a iubit și l-a urât deopotrivă, pe prinț, încă din primul moment. Aceasta anunță în fața mulțimii din Peking noul nume al curajosului străin, și anume, Dragostea.

Tensiunea, suspansul, dramatismul acțiunii, evoluția pe plan emoțional a protagonistei și multiplele ipostaze în care poate fi identificat sentimentului iubirii nu puteau fi redate la nivel muzical decât prin mijloace de mare expresivitate.

În timp ce melodiile chinezești prezente în partitura operei și timbralitățile caracteristice Orientului Îndepărtat (în special cele de percuție) asigură păstrarea fondului sonor adecvat, strălucitoarele discursuri vocale ale soliștilor exprimă, pe de o parte, dramatismul și conflictul interior al rolului principal feminin, și eroismul, pasiunea și dorința de putere a celui masculin, pe de altă parte.

De altfel, discursul tenorului din opera Turandoteste recunoscut pentru gradul de dificultate și măiestria cu care interpreți de talie mondială ca Mario del Monaco, Giuseppe di Stefano, Placido Domingo, José Carreras sau Luciano Pavarotti l-au pus în valoare, iar a doua arie a lui Calaf – "Nessun dorma!", de la începutul actului al III-lea, este una dintre cele mai populare din istoria genului operei.

Trei reprezentaţii în aer liber la Cluj-Napoca

"Turandot" a fost cea de-a treia reprezentanţie în aer liber a Operei Române din Cluj-Napoca din cadrul programului "Opera aperta 2018". Primul spectacol a avut loc sâmbătă, 1 septembrie, în Piaţa Avram Iancu şi a marcat deschiderea stagiunii 2018-2019 a instituţiei de cultură. Mai multe detalii AICI. 

Artiştii operei au adus în faţa clujenilor arii celebre - ,,Io son l’umile ancella" din ,,Adriana Lecouvreur" de Francesco Cilea, ,,Casta Diva" din ,,Norma" de Bellini, ,,Vesti la giubba" din ,,I Pagliacci" de Ruggero Leoncavallo – din creații neregăsite în repertoriul curent al Operei Române Cluj-Napoca, însă a căror interpretare a transpus publicul în universul lucrărilor originale. Impozanta uvertură a operei rossiniene ,,La gazza ladra" a deschis un parcurs muzical bogat. 

În acesta s-au regăsit expresiile furiei Reginei Nopții din ,,Flautul fermecat", de W. A. Mozart, focul gitanilor din ,,Il trovatore" de Giuseppe Verdi, galanteria cu care sergentul Belcore încearcă să câștige inima Adinei, spre disperarea naivului Nemorino (,,Come paride vezzoso… Or se m’ami" din ,,L’elisir d’amore" de G. Donizetti), fermecătoarea arie ,,Quando m’en vo’'' a Musettei din ,,La bohème" de Giacomo Puccini, dorul și ardoarea cu care Madama Butterfly așteaptă reîntoarcerea lui Pinkerton, dar și comicul situațiilor din opereta ,,Văduva veselă" a lui Franz Lehár, evocate în cadrul unui colaj.

Nu au lipsit nici esențele românești din bogăția expresivă a concertului ,,La Operă", care a fost încheiat de animatul duet ,,Nu-i bai" din opereta ,,Lăsați-mă să cânt" a lui Gherase Dendrino și de o ,,Suită pentru taragot și orchestră" (aranjament, Flaviu Mogoșan).

Duminică seara, 2 septembrie, publicul s-a mutat în Piaţa Unirii, unde a fost martor la cuceritoarea comedie romantică "Elixirul dragostei", a compozitorului belcantist Gaetano Donizetti, interpretată în premieră pe scena Operei române clujene în luna februarie a acestui an. 

Loading...
Comenteaza