Afacerile arhitecţilor clujeni la început de criză

Afacerile arhitecţilor clujeni la început de criză
ZIUA de CLUJ vă prezintă evoluţia financiară a celor mai active societăţi în 2008, cum se vede acest an din birourile locale şi ce proiecte mai au în lucru arhitecţii clujeni.

Societatea Arhimar, înregistrată în Baia Mare, a realizat în 2008 cea mai mare cifră de afaceri dintre jucătorii care activează pe piaţa locală, însă Dico şi Ţigănaş se situează pe primul loc între birourile din Cluj. Iată cum se prezintă situaţiile lor financiar-contabile în moneda naţională, conform rapoartelor trimise Ministerului Finanţelor Publice.  

 

Arhimar Serv

 

2008: Cifră afaceri 10.701.170 Profit 3.043.036 Salariaţi 29

2007: Cifră afaceri 7.413.095 Profit 2.015.536 Salariaţi 25

Cu sediul înregistrat în Baia Mare, dar cu biroul la Cluj, Arhimar rămâne cea mai activă societate în domeniu pe piaţa locală şi în 2008. Arhimar are în portofoliu lucrări pentru proiecte estimate la sute de milioane de euro, printre care Flacăra-LBBW, în parteneriat cu Albert Speer& Partner, turnurile Carmel din cartierul Bună Ziua, cel mai mare centru de afaceri anunţat la Cluj, Cambridge Business Park sau Atrium Center Cluj, multe dintre ele blocate sau întârziate din cauza turbulenţelor financiare de la nivel mondial. în acest an, Arhimar a contractat, cu precădere, lucrări de valori mai mici.

 

Dico Şi Ţigănş

 

2008: Cifră afaceri 8.346.933 lei Profit 1.742.201 Salariaţi 60

2007: Cifră afaceri 7.216.974 Profit: 2.711.471 Salariaţi: 47

Cele mai importante proiecte ale biroului, date în folosinţă în 2008, au fost tribuna nouă a stadionului CFR Cluj, Liberty Mall din Bucureşti (în colaborare cu Ostick & Williams, Irlanda de Nord), ansamblul Enol şi a doua etapă a fabricii Bosch Rexroth din Blaj. Pentru 2009, cele mai importante proiecte sunt stadionul Ion Moina, început cu anumite faze în 2008 şi continuat în 2009, Korona Shopping Centre Braşov (colaborare cu IBM Asymetria din Cracovia). “în 2009 încasăm o parte din munca realizată în 2008, motiv pentru care, chiar dacă am contractat mai puţine proiecte sau am realizat un volum de proiectare mai redus în 2009 faţă de 2008, din punctul de vedere al cifrei de afaceri estimăm pe acest an că vom fi la acelaşi nivel cu cel precedent. Probabil că vom înregistra o scădere în 2010, dacă teoria crizei în “W” nu se arată valabilă în domeniul nostru”, a menţionat arhitectul Şerban Ţigănaş. “Am trăit în această perioadă următoarele fenomene: dispariţia de pe piaţă a investitorilor privaţi autohtoni şi străini, oprirea lucrărilor la proiecte contractate, neplata la timp a serviciilor de către clienţi, concurenţa cu preţuri extrem de scăzute la oferte pentru proiecte noi (aş comenta, inadmisibil de mici pentru a face calitate)”, a completat Ţigănaş. Printre măsurile de adaptare în noul context al pieţei, arhitectul aminteşte orientarea către proiecte publice, colaborări pe piaţa internaţională, eforturi de creştere a randamentului propriu, reduceri de costuri în general şi îngheţări de salarii, dar şi reduceri de personal, deocamdată doar pentru biroul din Bucureşti.



Bogart Construct 


2008: Cifră de afaceri 5.698.739 Profit: 2.543.295 lei Salariaţi: 26

2007: Cifră de afaceri 4.707.165 lei Profit: 1.859.775 lei Salariaţi: 20

“în 2008 am finalizat, printre altele, proiectul unui ansamblu hotelier de 5 stele la Galaţi, un sat turistic în Deltă cu pensiuni de 5 stele, piscine, restaurant etc., proiectul ansamblului Tower de pe strada Furnzişului din Cluj-Napoca – format din trei turnuri de 16 etaje”, a declarat directorul Executiv al Bogart, Bogdan Petrina. Tot în 2008, compania a finalizat proiectul structurii de rezistenţă la Atrium Center Cluj şi PUZ-ul pentru ansamblul Terra Garden, proiect ce se întinde pe 20 de hectare. Bogart a mai lucrat la proiectul Viva City al grupului spaniol Herce, şi a întocmit PUZ-ul pentru investiţia companiei spaniole Grupo Lar din Cluj-Napoca, zona Sopor. “în acest an lucrăm la partea de structură a noului stadion municipal, facem parte din echipa de proiectare a PUG Cluj, a PUG Azuga, întocmim un proiect de anvergură la Târgu  Mureş ce priveşte reabilitarea platoului Corneşti - realizarea unei telegondole şi a unei zone turistice pentru municipiul Târgu Mureş. în plus, proietăm cel mai mare parc eolian din Europa, în judeţul Galaţi, o sală de sport la Sântu Gheorghe, iar în Cluj lucrăm la o serie de proiecte publice şi private. Pentru 2009, din punct de vedere al performanţelor financiare, estimăm o atingere a parametrilor anului 2008”, a precizat Bogdan Petrina.

 

Atelier FKM

 

2008: Cifră afaceri 4.085.377 Profit: 1.095.769 Salariaţi: 10

2007: Cifră afaceri: 1.509.464 Profit 525.306 Salariaţi: 6

Cel mai cunoscut proiect la care a lucrat Atelier FKM este şi unul dintre cele mai ample anunţate la Cluj în ultimii ani: Cartierul Tineretului, cu o investiţie estimată la 510 milioane şi care ar urma să includă aproape 6.000 de locuinţe şi serviciile aferente.

 

Inter Proiect

 

2008: Cifră afaceri 2.632.970 Profit 133.439 Salariaţi: 17

2007: Cifră afaceri 1.980.440 Profit 335.994 Salariaţi 15

Printre proiectele din 2008 ale Inter Proiect se numără sediul Baroului Cluj, imobile de 8-10 etaje pentru LongBridge pe Calea Turzii, complexul cu turnuri al Tower de pe Calea Floreşti, un ansamblu de 580 de locuinţe în Braşov, dar şi Sala Studio a Teatrului Maghiar. Sala de sport şi bazinul de înot pentru Inspectoratul Şcolar, un cămin pentru Universitatea Babeş-Bolyai, un hotel în Predeal, realizat în colaborare cu o firmă din Dublin şi patru blocuri ANL în Huedin sunt lucrările semnificative din portofoliul biroului în acest an. “Scăderea din piaţă a început să se simtă încă de anul trecut, dar situaţia nu e catastrofală, am rămas tot pe acolo, nu s-au redus salarii, nici programul de lucru. Adevărul e că trebuie să alergi mai mult, să dai din coate. Estimăm să rămânem undeva la nivelul lui 2008 la cifra de afaceri,”, spune arhitectul Teodor Raiciu.

 

Trans Form

 

2008: Cifră afaceri 2.405.911 Profit 1.321.124 Salariaţi 13

2007: Cifră afaceri 1.299.587 Profit 733.725 Salariaţi 9

în  2008, Trans Form a lucrat la ansamblul fraţilor Octavian şi Călin Buzoianu de pe amplasamentul fostei fabrici Feleacul şi la o serie de alte imobile de locuinţe, iar pe segmentul Urbanism, la Planul Urbanistic Zonal de zonă construită protejată la Bistriţa. Trans Form mai lucrează la un hotel pentru omul de afaceri Dumitru Ghişe pe str. A. Iancu şi la un imobil de birouri, situat tot în zona centrală. “în acest an au fost puţine contracte şi, în general, de valori mici, au fost mai mult lucrări care s-au continuat de anii trecuţi. Teoretic, criza financiară ar trebui să ducă la o creştere a calităţii în domeniu, mai ales fiindcă banii investitorilor vor avea altă valoare. Vor fi presiuni pentru calitate”, consideră arhitectul Vlad Negru.

 

Pro Atrium

 

2008: Cifră afaceri 1.622.873 Profit 202.868 Salariaţi 8

2007: Cifră afaceri 718.839

Profit 128.402 Salariaţi 8

Pro Atrium Studio

2008: Cifră afaceri 215.182

Profit 190.605 Salariaţi 2

2007: Cifră afaceri 32.248

Profit 24.360 Salariaţi 1

Cu activităţi de arhitectură, urbanism şi design, Pro Atrium are şi un birou în Bucureşti şi mai multe lucrări în Capitală. în portofoliul societăţii intră hoteluri în judeţul Cluj, birouri, sediu pentru Facultatea de Arhitectură din Cluj, dar şi staţiunea balneoclimaterică din Cojocna.

 

SIT Management

 

2008: Cifră afaceri 981.402

Profit 21.192 Salariaţi 8

2007: Cifră afaceri 955.612

Profit 206.400 Salariaţi 7

SIT Birou de Arhitectură

2008: Cifră afaceri 572.136 Pierdere 110.162 Salariaţi 15

2007: Cifră afaceri 511528

Profit 88.424; Salariaţi 13

SIT a lucrat pentru Riverfront din Piaţa Abator şi la noile turnuri de la Sigma, renovarea şi extinderea hotelului City Plaza. “Ne-a afectat şi pe noi criza mondială, cele mai multe dintre lucrările mari sunt în aşteptare. Financiar, 2009 va fi destul de mult sub 2008, dar nu aş putea estima acum cu cât. Deocamdată lucrăm în aceeaşi echipă, sperăm să traversăm perioada aceasta dificilă şi să vedem anul viitor o revigorare faţă de 2009”, spune arhitectul Sorin Scripcariu.

 

Arhipro Arhitectura

 

2008: Cifră afaceri 1.261.790 Profit 5.432 Salariaţi 12

2007: Cifră afaceri 909.997

Profit 2.883 Salariaţi 11

Biroul a proiectat ansamblul Bella Park din Bună Ziua, dar şi complexul Citadela din zona Mănăştur. De asemenea, este responsabil pentru amenajarea hotelului Athos şi cu reamenajarea restaurantului Hubertus. “Anul acesta e dezastru la cereri de proiecte, dar şi ca rată de încasare a banilor! Aş zice că am ajuns undeva la nivelul 1999-2000, ca efort pe care trebuie să îl faci ca să semnezi un contract sau ca să încasezi banii. Noi eram opt arhitecţi, acum suntem patru, încerc să păstrez echipa la acest nivel, pentru a fi competitivi. Nu vom reduce nici din timpul de lucru alocat unui proiect”, a precizat arhitectul Remus Marusciac.

 

Arhitectura Nouă

 

2008: Cifră afaceri 1.259.095 Profit 534.312 Salariaţi 4

2007: Cifră afaceri 850.782

Profit 345.914 Salariaţi 4

Biroul este responsabil de ansamblurile de locuinţe proiectate în cartierele Mărăşti şi Gheorgheni pentru Garnizoana Cluj-Napoca, 308 apartamente şi 219 case.

 

Planwerk

 

2008: Cifră afaceri 1.202.895 Profit 180.178 Salariaţi 7

2007: Cifră afaceri 870.014

Profit 272.954 Salariaţi 6

Biroul s-a concentrat pe trei mari lucrări de urbanism: Planul Urbanistic General (PUG) Sibiu, PUG Miercurea Ciuc şi PUG Cluj, cu o durată medie de lucru de doi ani.

 

RAUM

 

2008: Cifră afaceri 959.931

Profit 225.614 Salariaţi 6

2007: Cifră afaceri 744.140

Profit 164.437 Salariaţi 3

Ansamblul rezidenţial de 200 de apartamente şi servicii Amfiteatru pentru La Donna Imobile este cel mai important proiect aflat încă în lucru, în acest an. Raum este responsabil şi de proiectul M&M Oil, un ansamblu de locuinţe, birouri, servicii şi comerţ ce ar trebui să se realizeze pe un teren de 9.700 mp, în zona Clujana, cu clădiri de până la 20 de etaje, unde s-ar putea dezvolta inclusiv un pol medical privat. “Biroul nostru a început anul cu 20 de lucrări, acum mai avem cinci, adică am înregistrat o scădere de 75%. Deocamdată, am rămas în aceeaşi echipă. Eu cred că vom vedea printre birourile locale o reorientare spre alte pieţe decât cea a Clujului”, consideră arhitectul Horaţiu Răcăşan.

Loading...
Comenteaza