Audit al Curţii de Conturi pe contractul Autostrăzii Transilvania: e ţinut la secret şi plin de nereguli

Audit al Curţii de Conturi pe contractul Autostrăzii Transilvania: e ţinut la secret şi plin de nereguli
Autostrada Braşov-Borş nu a fost realizată conform obiectivelor şi termenelor legale, în principal din cauza vulnerabilităţilor contractului cu antreprenorul general Bechtel SUA, dar şi a lipsei de voinţă la nivelul Guvernului şi a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii pentru rezilierea contractului sau pentru asigurarea resurselor de finanţare. Aceasta este concluzia unui raport de audit realizat de Curtea de Conturi la MTI şi publicat astăzi.

Autostrada Transilvania, care urma să facă legătura între localităţile Borş şi Braşov, are o lungime de 415 kilometri pe hârtie şi 54 de kilometri în teren, între localităţile Gilău şi Câmpia Turzii, în judeţul Cluj. Contractul a fost atribuit fără licitaţie către compania americană Bechtel, iar termenul iniţial de finalizare era chiar 2012. Ulterior însă contractul a fost renegociat, în 2005 şi 2011, iar obiectul contractului s-a redus la 112 kilometri.

Dintre aceştia, doar jumătate au fost finalizaţi, în 2010. Alţi 60 kilometri - tronsonul 3C între Suplacu de Barcău şi Borş - au termenul final de realizare anul 2013. Prin acordul de modificare a contractului, aprobat printr-o Hotărâre de Guvern în februarie 2006, au fost soluţionate doar o parte din neregulile contractului, reclamă Curtea de Conturi. Urmare Hotărârii de Guvern, proiectarea a fost preluată de Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR) de la Bechtel, astfel încât, dintr-un contract de proiectare - construire - finanţare, contractul cu Bechtel a rămas numai un contract de construire.

Cel de-al doilea acord de modificare, aprobat în septembrie anul trecut, a prevăzut reducerea
lungimii de autostradă contractată, la doar 112 kilometri din totalul de 415. CNADNR a fost obligată prin Hotărâre de Guvern să plătească aproape 109 milioane de euro către Bechtel, sumă ce reprezintă „pretenţii" cerute de compania constructoare. „Există şi persistă în continuare suficiente semne de întrebare referitoare la contractul CNADNR - Bechtel şi nu există, în documentele puse la dispoziţie, suficiente motivaţii şi justificări pertinente cu privire la încredințarea directă a contractului, graba cu care a fost promovată legislaţia aferentă în 2003, lipsa unei negocieri reale a contractului, promovarea şi aprobarea de către Guvern a unei forme de contract conținând unele clauze care nu erau armonizate cu legislația românească şi/sau care stabileau obligaţii şi responsabilităţi disproporţionate pentru partea română şi altele", arată Curtea de Conturi în raport.

Susținerea evidentă şi energică pentru acest obiectiv, din partea Guvernului şi a MTI,
manifestată la sfârşitul anului 2003, s-a diminuat în anii ulteriori, „în mod inexplicabil", după cum consemnează rpaortul, „prin neadoptarea şi neaplicarea celor mai economicoase, eficiente şi eficace măsuri pentru realizarea la termen a obiectivului".


În permanenţă, în timpul derulării contractului cu Bechtel între anii 2004 şi 2011, finanţarea obiectivului a fost realizată la doar jumătate din valoarea investiţiei. Auditul arată două cauze principale care au dus la tergiversarea lucrărilor şi la rezilierea, în final, a contractului de execuţie cu Bechtel: „forma şi conținutul contractului încheiat cu Bechtel nu au fost negociate, în adevăratul sens al cuvântului, de specialiştii CNADNR, fiind aprobată de către Guvern o variantă conţinând numeroase aspecte discutabile, neconforme şi potenţial dezavantajoase pentru partea română, şi lipsa de voinţă la nivelul Guvenrului şi al MTI pentru asigurarea finanţării obiectivului contractat, în condiţiile în care nu s-a optat în mod oficial pentru rezilierea contractului,şi pe fondul demersurilor făcute de partea română pentru partajarea echilibrată a drepturilor şi a obligaţiilor contractuale, demersuri care au avut numai parţial rezultatele preconizate ca urmare a lipsei de disponibilitate a firmei Bechtel pentru negocierea şi armonizarea tuturor aspectelor controversate".


Auditul reţine, ca pe o situaţie „surprinzătoare şi neobişnuită", imposibilitatea Guvernului şi a MTI de a găsi şi aplica, timp de şapte ani, pârghiile legale prin care să-şi recâştige poziţia de parteneri contractuali egali, prin CNADNR, într-un contract „încheiat în condiţii neclare, conţinând unele clauze rămase neexplicitate, interpretabile şi în defavoarea părţii române".

În acelaşi timp, rămâne ca inexplicabilă lipsa de interes la nivelul MTI şi la cel guvernamental, cu privire la stabilirea responsabilităţilor pentru cauzele şi efectele aprobării contractului în forma în care a fost aprobată de Guvern, acceptării derulării în continuare a contractului în pofida imperfecțiunilor rămase neremediate după renegocierea din anul 2005, neasigurării resurselor de finanţare şi altele. Mai mult, contractul dintre CNADNR şi Bechtel a fost clasificat ca „secret de serviciu", la fel şi cele două acorduri de modificare a contractului. „Nu numai că acest lucru nu a avut o justificare pertinentă, dar a generat şi o serie de disfuncţionalităţi cu privire la urmărirea şi derularea operativă a clauzelor contractuale, urmare a regimului special de înregistrare şi de utilizare a documentelor dar şi a unei atmosfere de circumspecţie, deseori exagerate, întreţinute în jurul acestui obiectiv", arată raportul Curţii de Conturi. Acesta consemnează că echipei de audit a CC nu i-au fost puse la dispoziţie toate informaţiile şi documentele necesare privitoare la acest contract, „cu toate că au fost solicitate", invocându-se vechimea documentelor, lipsa lor în unele cazuri, schimbările organizatorice numeroase de la nivelul CNADNR şi MTI, plecarea din sistem a specialiştilor care au avut atribuţii în acest sens, dar şi aspectele procedurale cu privire la clasificarea documentelor.

 

Loading...
Comenteaza