Aurul din gunoaie. Marea bătălie pentru deșeurile Clujului

Aurul din gunoaie. Marea bătălie pentru deșeurile Clujului
Colectarea deșeurilor, o afacere de milioane la Cluj-Napoca | Foto: Radio Cluj

Operatorii de salubritate care dețin monopolul în Cluj-Napoca acuză colectorii care strâng doar deșeurile “bune”, în condițiile în primii sunt nevoiți să facă investiții mari pentru a se alinia noilor cerințe ale primăriei. Apropierea datei de 1 iulie, când toți locuitorii din oraș vor sorta deșeurile pe patru categorii, încinge spiritele pe o piață cu o miză de zeci de milioane de euro.

“Există și operatori privați care, prin contractul semnat cu municipalitatea, pot prelua doar ambalajele de carton de la domiciliu”, confirmă Viorel Pleșa, directorul direcţiei ecologie urbană din Primăria Cluj-Napoca.

“Nu mi se pare corect ca noi, cei doi mari operatori care colectăm deșeurile din Cluj-Napoca, să preluăm tot ce se aruncă, iar unii colectori privați, mai mari sau mai mici, să ia doar doar carton, aluminiu sau peturi, iar nouă să ne rămână toate resturile”, spune Cătălin Croitoru, director de producție al companiei de salubritate Brantner-Vereș.

 “Va trebui să vă asumați și dvs să aveți o concurență, cheltuieli mai mari”, consideră Simina Lakatos, președintele Institutului pentru Cercetări în Economie Circulară și Mediu (IRCEM). 

Oportuniștii gunoaielor

“Legislația nu e clară în România. Acum deșeurile se colectează amestecat, pe codul 20, de fracție umedă și uscată, dar pe codul 15 se poate colecta și pe fracție curată, adică doar pet sau sticlă. Va trebui să ne obișnuim că pe viitor vor funcționa câteva zeci de asemenea de coduri în paralel.

La Bristol, în Anglia, există un deținător de ciupercărie ce colectează doar zațul de cafea, considerat drept cel mai propice mediu pentru cultivarea ciupercilor. Sunt mici business-uri care deocamdată se lovesc de imposibilitatea de a-și găsi resurse prin colectarea unei anumite fracții de deșeuri”, atenționează Constantin Dimov, CEO al procesatorului de deșeuri Green Group.

“Noi am încercat să ne facem o stație de biodiesel, dar ni s-a spus că nu avem voie, deoarece este obligația autorităților de a finaliza Centrul de Management Integrat al Deșeurilor, din subordinea Consiliului Județean Cluj, care va avea și stație de tratare a deșeurilor organice”, spune Nicoleta Pop, șef serviciu reciclare al celuilalt mare operator din Cluj, Rosal Grup.

Clujenii aruncă de-a valma

Municipalitatea clujeană a informat că din 1 iulie în tot orașul se va trece la colectarea selectivă pe patru fracții (amestec/biodegradabile, hârtie/carton, plastic/metal şi sticlă albă/colorată), în loc de două (umedă și uscată), ca în prezent. Acum colectarea se face neunitar, fie în puncte gospodărești, cu containere, fie în clopote (403), fie în platforme subterane (78).

Există patru stații Sigurec care fac colectarea selectivă a anumitor tipuri de deșeuri, pe bază de recompensă în bonuri valorice la magazinele Carrefour. Două sunt automate (Piețele Zorilor și Flora), iar două, cu operator manual (Piețele 1 Mai și IRA), cantitatea preluată fiind de 5 tone.

“Obiectivul nostru este ca până la finele anului 2020 să avem reciclate 50% dintre deșeurile colectate. Există proiecte pilot de colectare selectivă în Gheorgheni (24 asociații de proprietari, 1.708 persoane) și Zorilor (79 asociații, 5.592 persoane), însă rezultatele monitorizării arată că nu se respectă regulile. Oamenii amestecă fracțiile umed și uscat, iar în țarcurile pentru deșeuri voluminoase apar și deșeuri umede, și uscate”, a menționat oficialul primăriei.

Bateriile, preluate în școli

“50% din populația lumii trăiește acum în orașe, iar până în 2050 va fi până la 70%. 75% din resurse sunt consumate în orașe, respectiv 80% din energie. Deșeurile trebuie văzute ca resursă, însă dacă nu le colectăm selectiv, respectiv hârtia este murdară, aceasta presupune un timp mult mai mare pentru un operator pentru a face această selecție, deci automat costuri mai mari de operare”, spune Cristina Modoi, lector la Facultatea de Știința și Ingineria Mediului Cluj.

“Noi am gestionat până acum 150.000 de tone de deșeuri de echipamente electrice și electronice (DEEE). Unele substanțe sunt periculoase și au nevoie de tratament de neutralizare, așa cum este freonul din frigidere. Altfel ele pot genera boli precum cancer sau tulburări hormonale. Am încheiat contracte de colaborare cu unitățile de învățământ, cu administrațiile locale pentru a prelua mai ales baterii și acumulatori. Din păcate, un român produce anual 7,3 kg de DEEE, din care doar 0,8 kg se colectează”, a rezumat Marius Ungurean, membru al Asociației Ecotic, care grupează 800 de producători și importatori de astfel de echipamente.

La rândul lor, alimentele pot fi reintroduse în circuit. “În țara noastră se irosesc 6.000 de tone de alimente pe an, dar avem 5 milioane de români care trăiesc în pragul sărăciei. Ne propunem ca în acest an să preluăm 100 de tone de mâncare de la cinci furnizori pe care să le redirecționăm la 11 organizații nonguvernamentale pentru a ajuta cu mâncare 450 de beneficiari din Cluj: copii și tineri nevoiași, persoane cu dizabilități, vârstnici, familii defavorizate”, a menționat Anda Marian, cofondator al Băncii de Alimente Cluj.

IRCEM a organizat la Cinematograful Mărăști din Cluj-Napoca dezbaterea “Economie circulară integrată” care își propune să  asigurare informarea şi educarea cu privire la implementarea noilor reglementări legislative în domeniul deșeurilor reciclabile și de ambalaje, prin proiectul CERCurban. Principalele teme au fost schimbările care se vor produce pe partea de colectare separată, reciclarea deșeurilor în oraș și integrarea economiei circulară în viața noastră.

Deșeuri mai frecvente

- Ambalaje din plastic
- Hârtie
- Sticlă
- Doze aluminiu, cutii conserve
- Vegetale

Deșeuri mai rare

- Baterii
- DEEE
- Textile
- Ulei uzat
- Materiale construcții
- Medicamente, detergenți

Loading...
Comenteaza