Foto Ce vrea să facă Vuza după ce a cumpărat Oltchim

Ce vrea să facă Vuza după ce a cumpărat Oltchim
Centrala de cogenerare de la combinatul din Borzești | Foto: SCR
Ce vrea să facă Vuza după ce a cumpărat Oltchim
Ce vrea să facă Vuza după ce a cumpărat Oltchim
Ce vrea să facă Vuza după ce a cumpărat Oltchim

Omul de afaceri care controlează societățile clujene Sinterom și Someș Dej a numit în conducerea noului conglomerat industrial mai mulți investitori și manageri români și străini și anunță afaceri anuale de 1 miliard de euro.  

“Lansăm cel mai amplu proiect de integrare economică din industria chimică din ultimii 20 de ani. Suntem optimiști și ne bazăm pe încrederea și colaborarea dintre echipa noastră și cea de la Vâlcea, dar și pe expertiza și ambiția altor profesioniști din țară care doresc să ni se alăture. Avem un plan de afaceri bine structurat, construit pe principii de eficiență economică, investiții masive, relansarea cercetării şi dezvoltarea pe orizontală a ambelor combinate” a declarat Ștefan Vuza, președintele Chimcomplex Borzești.

Societatea a prezentat planurile de dezvoltare a noii Companii Române de Chimie (CRC), constituită din cele două mari platforme chimice românești: Vâlcea și Borzești. În urma unui plan de afaceri pe cinci ani validat prin acordarea finanțării internaționale de către Credit Suisse Londra și VTB  Bank, compania vrea să depășească în cinci ani pragul de afaceri de 1 miliard de euro și să devină astfel cel mai important jucător din industria chimică din regiune.

Conducerea CRC estimează că va crește producția anuală de la 500.000 la 700.000 de tone pe an și că va dubla productivitatea muncii în următorii cinci ani, prin demararea unui program susținut de investiții în cercetare și inovație, unde se vor aloca 8% investițiile planificate.

Principalele oportunități de dezvoltare a noului pol industrial regional ar fi cererea puternică de pe piețele internă și externă, experiența în domeniul industriei chimice, viziunea și expertiza echipei de management, sustenabilitatea economică a opțiunilor identificate de Chimcomplex.

Milionarul Ion Sturza, cooptat în business

Noua structură de management îi include pe Ștefan Vuza (președinte), Virgiliu Băncilă (vicepreședinte) și trei membri: antreprenorul Ion Sturza, cunoscut pentru expertiza în companiile industriale de profil în România, bancherul de investiții Ilinca von Derenthall și omul de afaceri Liviu Cojoc.

În 2017, România a realizat produse petrochimice și chimice de 10 miliarde de euro, însă a importat de 8 miliarde. Conform estimărilor companiei, dacă numai jumătate din deficit s-ar acoperi prin producție internă, industria chimică ar înregistra o creștere de 30 %.

Preluarea activelor Oltchim și lansarea planului de revitalizare a noului pol industrial au fost finanțate cu 164 milioane de euro de către VTB Bank Europe (Rusia), Credit Suisse (Elveția) și Global Loan Agency. Deloitte a asigurat consultanța financiară pentru obținerea creditului, tranzacția fiind asistată de casele de avocatură Hogen Lovells și Bulboacă și Asociații.

Privatizarea a eșuat, cumpărarea de active s-a realizat

Tranzacţia marchează finalul unui proces de vânzare foarte lung, chiar dacă au mai rămas trei pachete de active (şi parţial cel cu numărul 7) încă neadjudecate. Oltchim a intrat în insolvenţă în 2013 şi a primit aprobarea pentru un plan de reorganizare care prevede vânzarea activelor.

Modalitatea de vânzare, prin formarea a nouă pachete de active scoase la licitaţie, a fost decisă de administratorul judiciar Rominsolv, condus de avocatul Gheorghe Piperea, BDO Business Restructuring şi AT Kearney. Reprezentanţii Oltchim au început procesul de licitaţie în 2016 cu nouă pachete, pentru care şi-au exprimat interesul nouă ofertanţi. 

Cele nouă pachete de active scoase la vânzare de combinatul chimic vâlcean au fost fabrica de sodă, fabrica de oxoalcooli, fabrica de polioli, serviciile din perimetru, 1.000 de vagoane, procesarea PVC, petrochimia/PVC, rafinăria Bradu, fabrica de anhidridă ftalică. Strategia de privatizare a Oltchim presupunea obținerea unui preț cât mai mare pentru creditori.

Activele achiziționate reprezintă terenuri şi clădiri (finalizate și investiţii în curs de execuţie), drepturi de proprietate intelectuală, bunuri mobile reprezentând utilaje, echipamente, tehnologii şi alte bunuri similar utilizate de Oltchim în procesele de producție.

Chimcomplex face parte din grupul industrial Serviciile Comerciale Române (SCR), controlat de Vuza, şi activează în domeniul fabricării de produse chimice. SCR cuprinde 19 firme, cele mai importante fiind Chimcomplex, Uzuc Ploiești, Sinterom Cluj, Caromet Caransebeş, Someş Dej. 

Ajutoare incompatibile de 335 de milioane de euro

Comisia Europeană (CE) a constatat că, de la privatizarea eșuată a Oltchim, din 2012, ea a beneficiat de ajutoare incompatibile de 335 de milioane de euro. România trebuie să recupereze aceste ajutoare de la Oltchim.

Totuși, CE a concluzionat că, deoarece au achiziționat activele în condițiile pieței, societățile care le-au cumpărat nu au beneficiat de ajutoarele acordate anterior. Aceasta înseamnă că răspunderea pentru rambursarea ajutoarelor îi revine Oltchim.

„De-a lungul anilor, Oltchim a beneficiat de anularea unor datorii publice semnificative. Măsurile respective au conferit societății un avantaj economic neloial, încălcând normele UE privind ajutoarele de stat, avantaj pe care România trebuie să îl recupereze în prezent. În același timp, vânzarea majorității activelor în condițiile pieței poate asigura un viitor durabil pentru activitățile economice ale societății, fără a fi nevoie de sprijin public suplimentar”, a precizat Margrethe Vestager, comisar european pentru concurență.

Oltchim este una dintre cele mai mari societăți petrochimice din Sud-Estul Europei. Statul român deține 54,8% în cadrul societății. În 2013, Oltchim a intrat în insolvență. În 2016, CE a inițiat o investigație pentru a stabili dacă anumite măsuri luate de România în sprijinul Oltchim respectau normele UE privind ajutoarele de stat. Oltchim a trecut printr-o perioadă îndelungată de dificultăți economice în care a beneficiat de ajutoare de stat. Numeroasele tentative de privatizare, începând cu 2001, au eșuat.

Loading...
Comenteaza