Foto CENTENAR. Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de un lanţ de supermarketuri în 85.000 de exemplare

CENTENAR. Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de un lanţ de supermarketuri în 85.000 de exemplare
Claudia Rista a studiat și mâncărurile, dar și tradițiile culturale din județul Cluj | Foto: Diana Oros
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare
Carte cu rețe tradiționale din Sic, scoasă de Profi în 85.000 de exemplare

Prima ediție a unei colecții de rețete culinare autentice din satele românești, culese și povestite de Claudia-Romana Rista (“fata care gătește cu flori”) a fost lansată în rețeaua comercială Profi. Guiașul, silvoița, ardeii copți de la Sic au impresionat antropologul culinar la fel ca ridichile de Apahida sau florile de sare.

Comuna clujeană este consemnată cu trei rețete: guiașul dansatorilor din Sic, supa gulerul croitorilor și ciorba armenească, toate legate de momente istorice sau de influența altor etnii. Experiențele sale le-a relatat pe spațiul virtual. “Sunt în a două deltă a României de stufăriș ca mărime. Într-un sat fermecător, extrem de bogat în tradiții, Sic/Szek. Am descoperit rețete demult uitate, dar și feluri de mâncare vechi care încă se mai păstrează ca pe vremuri”.

“În satul de lângă Cluj am ajuns în toiul pregătirilor pentru cămara de iarnă. Erau vremuri când în fiecare casă toți membrii familiei munceau în fiecare zi necontenit pentru a-și asigura proviziile pentru iarnă.

Chiar dacă azi nu se mai întâmplă așa peste tot și pentru că în Sic tradiția e vie și azi îmi doresc să purtăm recunoștință celor care încă mai păstrează aceste obiceiuri cum ar fi pregătirea dulceței de prune denumită aici “szilvaiz”, la foc mocnit de lemne fără adaos de zahăr, amestecând continuu de la 5 dimineața până la lăsarea nopții”.

Minitratat despre ridichile de Apahida

“Nu există casă care să nu aibe rețetă proprie de salată de ardei copți sau de pus vinete la congelator, borcan sau în zacuscă. Pe vremea aceasta frumoasă și îmbietoare de toamnă am intrat în Sic și iar s-a oprit timpul în loc cât am stat să cunosc oameni minunați, o familie de patru generații pregătind, îmbrăcați în portul popular, ardeii, vinetele, szilvaiz pentru iarnă”.

“Despre ridichile de Apahida se spune că au nevoie de un sol nisipos să se facă, pe malul Someșului se fac, pe deal, pe partea cealaltă a satului, mai puțin. Chiar dacă sunt din aceeași sămânță. Când sunt mai iuți la gust înseamnă că le-a lipsit apa”.

“Am ajuns din nou în Sic în momentul în care la Casa Dansului Csipkeszeg se întâmplă un arc peste timp, înapoi în 1967. Pe ringul de dans în casă erau perechi de dansatori de vârstă înaintată, 80+. Puțini știu că Transilvania și satul Sic sunt leagănul mișcării dânsului popular maghiar organizat ca eveniment în casele oamenilor, nu pe scenă.

Tanc Haz a plecat din Transilvania și a ajuns la Budapesta și pe teritoriul actualei Ungarii, de unde s-a răspândit pe cale largă în comunitatiile maghiare și pe alte continente. În Sic am descoperit o lume fantastică a dânsului unguresc, costumul de dans din despre care am mai scris are poate cea mai frumoasă cămașa, ce aduce a aripi de înger, un zbor spre ceruri”.

Record pe piața tipăriturilor culinare

Cartea a fost scoasă într-un tiraj record pentru piața de tipărituri culinare: 85.000 de exemplare. Prima ediție a acestei colecții de rețete culinare autentice din satele românești va fi disponibilă doar în magazinele Profi Standard până la sfârșitul anului.

,,Oferim cu bucurie o călătorie care arată cât de frumoasă este moștenirea noastră culinară si culturală, transmițând o fărâmă de tradiție autentică. Această comoară își găsește cu ușurință loc în patrimoniul artei gastronomice românești și sperăm ca va ajunge sa fie apreciată în familiile cât mai multor oameni”, a declarat Gabriela Sîrbu, director marketing și comunicare la Profi România.

Arheologie gastronomică 

“Eu nu frecventez magazinele Profi și nu prea mă omor după ele, dar trebuie să recunosc că au avut o idee frumoasă. Acu', de Centenar, se distribuie în toată rețeaua lor un "caiet" gastronomic "Zestre culinară – rețete de colecție din satele românești", de Claudia Rista. Ceea ce a ieșit este ceva curajos (a bătut mare parte din țară, din Ardeal până în Dobrogea), ingenios (prin selecția bucatelor) și mai ales savuros.

„Guiașul dansatorilor din Sic“ (județul Cluj), turtă-n foi ca-n Esechioi (Dobrogea)... sau ciorbă armenească de „hurut“, adică una în care se pune lapte prins, aromatizat cu ierburi și fiert până se încheagă, apoi uscat și folosit în zemuri cam cum folosesc italienii parmezanul în minestra! Este un fel de arheologie gastronomică, oarecum pe linia regretatului Radu Anton Roman. Oarecum spun deoarece, spre deosebire de înaintaș, Claudia Rista nu suferă de niciun fel de etnocentrism.

Nu caută cu tot dinadinsul românismul, neaoșismul. Cotrobăie prin cuferele cu rețete uitate ale tuturor comunităților care au trăit pe acest teritoriu. De ce? Fiindcă tot acest patrimoniu, așa „multicultural“ cum este (vai, ce cuvânt supărător pentru autohtoniștii cratițelor!), reprezintă ceea ce ea frumos numește „zestre“. Zestrea noastră”, comentează antropologul culinar Vlad Macri, în rețeaua Facebook.

Preparatele descrise în carte provin din localitățile Tomnatic, Gottlob (Timiș), Nucșoara și Zboghițești (Argeș), Sic (Cluj), Rimetea și Vălișoara (Alba), Vaideeni (Vâlcea), Ostrov și Esechioi (Constanța), fiind cele de pe vremuri, știute de la bunici și transmise prin viu grai.

Cartea se dă deja pe sub mână

"Aceasta nu este o carte de bucate clasică, are elemente de gastronomie comparată internațională, geografie, istorie, turism, cultură. Tirajul este aproape epuizat în majoritatea magazinelor, au auzit că deja se dă pe sub mână. Primul demers pe care l-am făcut a fost în zona săsească, probabil că următorul proiect va fi în Moldova, Bucovina și Maramureș. Este o abordare a brandului de țară din perspectivă locală. Apoi, mă gândesc să înființez o academie de voluntari care să se implice în descoperirea acestei zestre gastronomice și culturale a României", ne-a mărturisit autoarea. 

A dat corporațiile pe ulița satului
  
Claudia Rista a activat timp de 10 ani în managementul vânzărilor la McDonald’s, Xerox, Franke, Red Bull, Petronas și Coca-Cola, unde câștiga mii de euro pe lună, consemnează Jurnalul Spiritual. La 33 de ani, a renunțat la multinaționale și a pornit pe drumul artei culinare. Ea poartă mereu șorțuri înflorate dintr-un costum popular peste pantaloni sau rochie și prezintă pe Facebook deliciile găsite la țărani. A intrat în lumea gastronomiei prin mâncare de casă pregătită la un dineu exclusivist organizat de Casa Artmark la Palatul Cesianu-Racoviță din București, iar la concursul internațional de gătit în aer liber de la Cluj a câștigat trei medalii de argint.

Loading...
Comenteaza