Clujul atrage investiții străine infime. Doar 2 din 75 de miliarde de euro din România

Clujul atrage investiții străine infime. Doar 2 din 75 de miliarde de euro din România
Majoritatea investițiilor din străinătate au fost direcționate către industria prelucrătoare | Foto: Public News

Județul Cluj a atras până în prezent sub 2 miliarde dintre cele 75 de miliarde de euro din investițiile străine directe (ISD) de la nivel național. Bucureștiul este la o distanță colosală, iar județe precum Ilfov, Timiș, Brașov, Prahova depășesc și ele Clujul.

Cea mai mare parte a ISD în întreprinderi greenfield se concentrează în Regiunea București - Ilfov (61,2%), conform unui raport pe 2018 al Băncii Naționale a României (BNR). Urmează Regiunile Centru cu 11,3%, Vest cu 10,1%, și Nord-Vest cu 6,1%. La nivel județean, Bucureștiul deține 44 de miliarde de euro din soldul de 75 de miliarde, urmat de Ilfov (4,4 miliarde), Timiș (4,3 miliarde), Brașov (2,5 miliarde), Prahova (2,4 miliarde), Cluj (1,9 miliarde).

Cele mai mari investiții în întreprinderi greenfield provin, ca și în cazul soldului total al ISD, din Olanda (21,4%). Următoarele țări de provenință sunt Germania (17,7%), Austria (9,3%) și Italia cu 8,4%. Fluxul net de intrări străine de anul trecut în România a fost de 5,2 miliarde de euro.

Aportul la capital în întreprinderile ISD în 2018, de 2,9 miliarde de euro, e diferențiat în greenfield, fuziuni și achiziții, dezvoltare de întreprinderi, precum și restructurare de întreprinderi. Investițiile greenfield și cele din categoria fuziuni și achiziții (M&A) au urmat tendința din ultimii ani, înregistrând un nivel foarte redus.

Aportul investitorilor străini la capitalul întreprinderilor ISD nou-înființate (greenfield) a fost de numai 43 de milioane de euro, iar aportul la capitalul societăților achiziționate prin fuziuni și achiziții, de 165 de milioane. Ponderea predominantă în aportul la capital în 2018 este asigurată de restructurările de întreprinderi, cu 1,7 miliarde de euro, reprezentând 58% din totalul aportului la capital din 2018, și de dezvoltările de întreprinderi, cu 1 miliard, respectiv 35%.

La soldul investițiilor străine directe se constată că 63% din total, de 51 de miliarde, sunt realizate în întreprinderi greenfield. Acest lucru evidențiază impactul de durată al investițiilor greenfield asupra economiei. ISD în întreprinderi greenfield s-au orientat spre industria prelucrătoare (28,9%), construcții și tranzacții imobiliare (19%), comerț (17,6%), intermedieri financiare și asigurări (9,3%).

Veniturile nete obținute de către investitorii străini direcți în 2018 au înregistrat 6,7 miliarde de euro. Ele sunt constituite din cele din participații la capital și din dobânzi. Veniturile din participații au înregistrat 6,1 miliarde de euro, fiind calculate ca diferență între profiturile după impozitare obținute de întreprinderile ISD care au înregistrat profit, de 8,9 miliarde, și pierderile aferente întreprinderilor ISD, cu un minus de 2,8 miliarde.

Prin diminuarea veniturilor nete din participații la capital cu valoarea dividendelor repartizate în 2018 investitorilor străini direcți (de 3,5 miliarde de euro) se obține valoarea profitului reinvestit pe ansamblul întreprinderilor ISD, de 2,5 miliarde.

Veniturile nete din dobânzi au înregistrat 672 de milioane de euro. Acestea au fost calculate ca diferență între dobânzile primite de către investitorii străini direcți pentru creditele acordate întreprinderilor lor din România, atât direct, cât și prin alte companii nerezidente din cadrul grupului, și dobânzile plătite de către aceștia pentru creditele primite de la întreprinderile lor din România, direct și prin alte companii nerezidente din grup.

Față de 2017, cifra de afaceri a întreprinderilor ISD a crescut cu 8,5%, până la 179 de miliarde de euro, iar numărul mediu de salariați, cu 0,5%, atingând nivelul de 1,3 milioane de de salariați.

“Din perspectiva termenului mediu ne așteptăm la intrări importante de ISD în România (peste nivelul mediu anual din ciclul actual, estimat la 3,3 miliarde de euro), pe fondul decalajelor importante care ne despart de media europeană în materie de infrastructură și potențialului ridicat (față de țările din regiune) de evoluție a productivității totale a factorilor de producție. Pe termen scurt se mențin însă o serie de provocări pentru investițiile străine directe, îndeosebi tensiunile din piața forței de muncă”, susține Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică la Banca Transilvania Cluj.
Loading...
Comenteaza