Clujul-candidat caută bani pentru lupta de Capitală Culturală

Clujul-candidat caută bani pentru lupta de Capitală Culturală
Responsabilii de atragerea de fonduri pentru pregătirea candidaturii oraşului pentru acest titlu au făcut lista de potenţiali contribuabili, pe principiul “mai mulţi şi mai mici”.

Cluj-Napoca riscă să piardă teren în bătălia pentru titlu fără implicarea mai consistentă a mediului de afaceri local, atrage atenţia fostul trezorier al asociaţiei, care tocmai a predat ştafeta omului de afaceri Sorin Dan.

„Targetul este să adunăm banii necesari pentru a acoperi cheltuielile asociaţiei. Ne vom strădui să strângem bani de la companii, dar ne-am propus să mărim baza de colectare, să ne adresăm mai multor societăţi. Până acum s-a mers mai degrabă la câteva companii mari, cele mai cunoscute, cele la care oricum merge toată lumea cu diverse propuneri de proiecte. Dar sunt în Cluj o mulţime de companii medii şi mici, care au profit şi care ar putea contribui. În plus, există şi această facilitate fiscală oferită de stat, de a direcţiona 20% din impozitul pe profit către o organizaţiei nonguvernamentală. Deci de fapt nu dai din companie, dai din banii de impozit. Cred că vom reuşi să strângem banii necesari, dacă mergem pe ideea de responsabilitate socială, de implicare într-o cauză a oraşului, a comunităţii", susţine Sorin Dan. Deocamdată, este asigurată doar o mică parte din suma necesară pentru anul în curs, dar a fost întocmită o primă listă, cu 300-400 de companii care ar putea fi abordate de echipa de proiect.

Proiectul CCCE are nevoie de o finanţare adecvată, atrage atenţia fostul trezorier al asociaţiei, Dragoş Damian, director al Terapia Ranbaxy, una dintre companiile care au contribuit deja financiar. "Consider că, dacă pe partea de proiecte lucrurile se desfăşoară normal, pe partea de finanţare este, însă, necesară o implicare mult mai vastă a comunităţii în general şi în mod special a celei de afaceri. Competiţia este extrem de puternică şi cred că fără o finanţare la nivelul celei cerute de reponsabilii de proiect Clujul nu poate atinge vizibilitatea de care are nevoie", a subliniat Damian. El a precizat că, în ciuda retragerii sale din funcţia din cadrul asociaţiei, se va implica în demers.

„Nu am suficient timp să mă ocup de proiect, fiind plecat patru zile pe săptămână din Cluj la Bucureşti şi din acest motiv am decis că e mai corect să las locul unei persoane care stă în Cluj şi care are timpul necesar. Terapia Ranbaxy şi eu, personal, suntem în continuare implicaţi în sprijinirea municipalităţii pentru evenimente comunitare, anul trecut am sprijinit pe lângă CCCE şi Zilele Clujului; intenţionăm să facem acelaşi lucru şi în 2014. Cu siguranţă voi rămâne unul dintre cei mai activi suporteri ai proiectului", a subliniat Damian. Managerul a subliniat în mai multe rânduri că proiectul nu e doar unul cultural, ci o modalitate prin care Clujul ar avea şansa să devină un pol economic, academic şi cultural. Producătorul de medicamente a susţinut cu 50.000 de euro bugetul din 2013 candidatura Clujului.

Asociaţia Cluj-Napoca 2021 se va concentra în 2014 pe traducerea în proiecte a conceptului care ar trebui să aducă oraşului titulatura de Capitală Culturală Europeană, au explicat responsabilii cu acest program. Un alt aspect al pregătirii dosarului de candidatură a oraşului şi cel mai important se leagă de buget. Pentru 2014, asociaţia şi-a propus să strângă peste 700.000 de lei, bani din care, pe lângă salarii, să poată garanta traducerea în imagini a sloganului Capitalei Culturale - spot şi identitate vizuală. "Vrem şi resurse publice, dar şi private. Până acum ne bazam 90% din buget pe surse private şi 10% din resurse publice. Acum vom avea nevoie de mai multe fonduri publice", a spus şeful Asociaţiei Cluj-Napoca 2021, Florin Moroşanu, după Adunarea Generală a Asociaţiei de la începutul săptămânii.

 

Loading...
Comenteaza