Clujul și orașele din Moldova, printre puținele unde a crescut populația în România

Clujul și orașele din Moldova, printre puținele unde a crescut populația în România
Clujul și orașele din Moldova, printre puținele unde a crescut populația în România
Clujul și orașele din Moldova, printre puținele unde a crescut populația în România
Clujul și orașele din Moldova, printre puținele unde a crescut populația în România

Iași, Suceava și Cluj-Napoca sunt singurele mari orașe din România unde a urcat numărul de locuitori în ultimele două decenii. Dacă la Cluj creșterea este doar una simbolică, în “capitala Moldovei” aceasta a ajuns la 13%.

“Orașele din România se confruntă, pe lângă problemele demografice, cu provocări legate de dezvoltarea și durabilitatea infrastructurii, sănătatea populației, bunăstarea și facilitățile de locuire. Costurile ridicate, poluarea, schimbările climatice și creșterea traficului au deja efecte reale asupra populației urbane, continuând să constrângă din ce în ce mai mult atractivitatea orașelor mari și capacitatea lor de a crește”, a declarat Adriana Tabac, director de marketing la EY România.

92% dintre orașele mari dintre cele analizate de compania de consultanță EY România au înregistrat în ultimii 18 ani reduceri ale populației. Cea mai mare scădere înregistrată este în municipiul Brăila, cu o pierdere a 13% din populație în perioada analizată. La polul opus sunt trei orașe – Iași cu o creștere a populației de 13%, Suceava, de 3% și Cluj-Napoca, de 1%.

În contextul actualelor schimbări demografice și culturale din România, EY a realizat o analiză comparativă a orașelor din România ca vârstă a populației. Analiza își propune să identifice perspectivele de dezvoltare a orașelor din punct de vedere demografic. În ultimii cinci ani, ponderea segmentului tânăr (sub 15 ani) în populația totală a țării a scăzut progresiv, ajungând la 14,8% în 2018.

Numărul românilor de peste 65 de ani l-a depășit pe al celor sub 15 ani începând cu 2014. Vârsta medie în România a crescut cu patru ani în ultimele două decenii, ajungând la 41 ani în 2018. În aceeași perioadă, s-a înregistrat cel mai mare procent de persoane în vârstă în rândul populației urbane românești, una din șase persoane având peste 65 de ani în 2018.

Orașele sunt adesea percepute ca loc al tinerilor, dar realitatea este că multe au în prezent o populație îmbătrânită. Comparativ cu media națională, media de vârstă a locuitorilor din orașele românești cu peste 100.000 de locuitori este mai ridicată, 42,3 vs 41,2 la nivelul României. Media de vârstă crește și mai mult în cazul orașelor mai mari, cu toate că ele beneficiază de existența unor “ancore” (instituții, universități, spitale, obiective culturale), puncte de atracție pentru tineri.

Orașele secundare oferă o parte din dinamismul omoloagelor lor mai mari, însă la un cost mai mic. Această situație a creat o ieșire pentru tinerii din zone metropolitane mari, care caută costuri mai scăzute ale vieții, evitarea aglomerației și acces mai ieftin la resurse antreprenoriale. Vârsta medie a populației din rural este mai mică decât cea înregistrată în urban (40,7 rural vs. 41,6 urban) în 2018.

Iași și Botoșani au cele mai mari procente de locuitori sub 18 ani - 19,1% în 2018. Acest lucru este explicat, în cazul Iașiului, de rata natalității, care înregistrează valoarea cea mai mare comparativ cu celelalte orașe – 11,3 nașteri la 1.000 de locuitori, dar și cu media națională, de 9,3 nașteri la 1.000 de locuitori în 2017.

Brăila are cea mai îmbătrânită populație, cu media de 44,1 ani. La o diferență mare se clasează pe locul Brașov (43,6 de ani), urmat de Ploiești și Constanța (43,3 ani). Aceste orașe înregistrează cele mai mari valori la persoane de peste 65 ani (Brăila, Constanța, Ploiești – 18%, Brașov – 17% din totalul populației).

Orașele cu un număr mare de persoane care îndeplinesc vârsta de pensionare se află în orașe turistice, fie că vorbim de zona montană – Brașov sau de la malul mării – Constanța. Cele două orașe se situează pe primul loc la numărul de persoane vârstnice înregistrate la 100 persoane tinere – 137 persoane, comparativ cu media națională, de 110 persoane.   

Capitala se află în top 10 orașe cu vârsta cea mai ridicată din România, clasându-se pe locul 9, cu 42,6 ani, la o diferență foarte mică de media națională (42,2). Deși cu o rată a natalității destul de ridicată – 9,7 nașteri la 1.000 de locuitori, Bucureștiul pierde capital uman ca urmare a emigrării și a sporului natural negativ.

Îngrijorător este că numărul locuitorilor de peste 65 de ani din orașe a crescut cu 51% în ultimii 20 de ani, depășind 1 milion în 2018. Dacă ne raportăm la totalul populației, 29% dintre tineri se află în orașele mari, cu 4% mai puțin comparativ cu anii 2000. Numărul de locuitori de peste 65 de ani a crescut în aceeași perioadă cu 6%.

O populație mai tânără poate aduce avantaje cum ar fi atragerea investițiilor, companiile putând găsi, astfel, mai ușor angajații potriviți. Cu toate acestea, orașele trebuie să ofere și alte oportunități pentru tineri, precum facilități culturale, școli și locuințe la prețuri accesibile. Orașele cu populații mai în vârstă au beneficii și provocări diferite. Persoanele în vârstă, dar încă active tind să fie mai productive și pot avea salarii mai mari datorită experienței și abilităților lor.

Acest lucru duce la creșterea venitului disponibil care poate fi folosit în magazine, baruri și restaurante. Orașele cu locuitori mai în vârstă se confruntă și cu cerințe mai mari în ceea ce privește sănătatea și îngrijirea socială. Astfel, pe măsură ce populațiile lor continuă să se diferențieze, orașele vor deveni din ce în ce mai concentrate asupra nevoilor propriilor locuitori.

Loading...
Comenteaza