Cum se "vinde” Clujul investitorilor. Proiecte de 1,2 miliarde euro

Cum se "vinde” Clujul investitorilor. Proiecte de 1,2 miliarde euro
Municipiul Cluj-Napoca mizează pe proiectele integrate în zona metropolitană | Foto: Dorin Ciobanu

Municipalitatea clujeană a dezvăluit principalele coordonate economice ale Zonei Metropolitane Cluj-Napoca (ZMCN) în cadrul Caravanei Smart City. Spitalul Regional de Urgență (SRU) și centura metropolitană vor înghiți jumătate dintre banii pe care Clujul speră să îi atragă de la Uniunea Europeană. ZIUA de CLUJ vă prezintă radiografia zonei metropolitane, așa cum rezultă ea din documentele primăriei. 

Mai mult de șapte noi proiecte de clădiri de birouri sunt programate să fie date în folosință în oraș în intervalul 2019-2021, având suprafețe totale de 50.000 mp. Ele se află în faze diferite de construcție. Acum în oraș există 25 de clădiri de birouri care ocupă 334.000 mp. Prețul mediu de închiriere a acestor spații a fost anul trecut de 11 euro/mp.

Top clădiri de birouri

- The Office 54.000 mp
- Click Factory 23.000 mp
- Liberty Park 16.000 mp
- Sigma Center 14.000 mp
- Novis Plaza 10.000 mp

În ZMCN figurează cinci parcuri industriale Tetarom - dintre care trei operaționale și două în proiect, un incubator de afaceri și parcul științific Tetapolis. Cluj Innovation Park va fi compus din Centrul Regional de Excelență pentru Industriile Creative – CREIC (deja funcțional) și Centrul Transfer, Evoluție, Antreprenoriat, Microîntreprindere (TEAM).

Clujul lucrează la "orașul-satelit" de 100.000 de locuitori

"La Cluj-Napoca nu au fost reconvertite toate platformele industriale - ca urmare a căderii comunismului și a dispariției pieței statelor socialiste în blocuri și proiecte imobiliare sau mall-uri - ci o parte dintre ele au fost regândite și transformate în clădiri de birouri clasa A, cu dotări de ultimă generație pentru a pune la dispoziția sectorului IT infrastructura aferentă", spune primarul Emil Boc, în Smart City Magazine.

În ZMC activează 27.000 de companii care în ultimii 10 ani și-au mărit efectivele de angajați cu 30%, cu un avans mediu anual al recrutărilor de 4%. În sectorul privat există 149.950 de angajați, majoritatea fiind angrenați în servicii (51%), industria manufacturieră (19%), comerț (17%), construcții (9%), sănătate, social (4%). În sectorul serviciilor de business au activitate 2.800 de companii în ZMCN, ele dublându-și efectivele în ultimii 10 ani, cu o creștere anuală de 13%.

Angajați în servicii

- Suport de business 17.259
- Tehnologia informației 17.122
- Transport și logistică 15.092
- Industria ospitalității 8.890
- Inginerie și design 4.430

În industria informatică sunt 1.800 de companii în zona metropolitană, care și-au triplat efectivele în ultimul deceniu, de la 6.130 la 17.122 de salariați. Astfel Clujul a ajuns pe primul loc în topul angajaților care lucrează în IT&C raportat la totalul populației. Sectorul este compus atât din companii marii, cât și mici sau mijlocii, 350 de startup-uri noi făcându-și apariția în fiecare an.

Totuși, cea mai mare cifră de afaceri, de 1,1 miliarde de lei, o produc companiile cu peste 500 de angajați. Majoritatea angajaților activează în producția de software (83%), urmați la mare distanță de cei din web design (9%), consultanță IT (5%), servicii de infrastructură IT (3%). De asemenea, Clujul înglobează 11 spații de lucru în comun, care percep chirii între 4 euro/mp (Chaos Cowork, Zain) și 21 euro/mp (Silicon Forest).  

Evoluția personalului din IT

2011: 6.310 angajați
2013: 7.979 angajați
2014: 10.771 angajați
2015: 12:525 angajați
2017: 17.122 angajați

Top chirii în spații coworking

- Silicon Forest 21 euro/mp
- Wilson Office 15 euro/mp
- ThatDevSpace 13 euro/mp
- Cluj Hub 11 euro/mp
- Cluj Cowork 9 euro/mp

În Cluj-Napoca există opt clustere de business, cu 393 de companii membre, opt universități, cinci instituții publice partenere și 22 de organizații catalizator. 2.500 de noi companii apar anual, în medie, în ZMCN. Clujul este în acest fel orașul cu economia în cea mai mare expansiune din România, cu o creștere anuală de 25% a firmelor înregistrate la Registrul Comerțului.

Clusterele Clujului

- Transylvania Lifestyle 113 companii
- iTech Transylvania 66 companii
- Agro Transilvania 53 companii
- Mobilier Transilvan 44 companii
- Transilvania Creative 40 companii
- Cluj IT 36 companii
- Transilvania Taste 24 companii
- TREC 17 companii

Municipiul a avut un buget general de 259 de milioane de euro pentru 2018, dintre care 168 de milioane pentru funcționare (65%) și 91 de milioane pentru dezvoltare (35%). Bugetul destinat proiectelor culturale a crescut de la 0,4 la 2,4 milioane de euro în perioada 2012-2018, iar cel pentru sport, de la 0,6 la 1,9 milioane.  

Alocări dezvoltare (2018)

- Transport și străzi 43 mil. euro
- Urbanism 17 mil. euro
- Protecția mediului 7 mil. euro
- Educație 5 mil. euro
- Cultură 3 mil. euro

Proiectele de Smart City derulate anul trecut s-au axat pe spații verzi, locuri de joacă (21%), spații publice (18%), infrastructură de educație și cultură (17%), spații, pietonale, alei (16%), orașul digital (15%), mobilitate, siguranța traficului (13%).

În perioada de finanțare europeană 2014-2020, orașul derulează proiecte de 420 de milioane de euro. Cele mai multe sunt orientate către centura metropolitană (150 de milioane), transportul public (100 de milioane), mobilitate urbană (50 de milioane), orașul verde (40 de milioane), educație (25 de milioane), eficiență energetică (15 milioane), sănătate (5 milioane), alte 35 de milioane de euro provenind din programe de finanțare din afara Uniunii Europene.

Cele mai importante proiecte pe care ZMCN le propune pentru următorul exercițiu bugetar al UE sunt spitalul regional și centura metropolitană. Alături de proiecte mai vechi, precum Centrul Cultural Transilvania sau Spitalul Pediatric Monobloc, la Cluj-Napoca apar Science in the City, Muzeul Științei, dar și parcul acvatic preconizat a se realiza cu ajutorul unui investitor privat.

Proiecte majore (2021-2027)

- SRU 450 mil. euro
- Centura metropolitană 200 mil. euro
- Transport public modern 150 mil. euro
- Școli, grădinițe publice 120 mil. euro
- Mobilitate urbană 100 mil. euro
- Centrul Cultural Transilvania 60 mil. euro
- Spitalul Pediatric Monobloc 30 mil. euro
- Știința în oraș 30 mil. euro
- Muzeul Științei 30 mil. euro
- Aqua Park 30 mil. euro
- Parcul Feroviarilor 20 mil. euro

Orașul are 31 de puncte de internet cu acces gratuit (hotspot) furnizat de municipalitatea clujeană, la un asemenea punct putându-se conecta simultan 250 de utilizatori. Viteza internetului este de 40 Mbps, Clujul fiind pe locul 18 într-un top al orașelor europene.

Hotspot-uri la Cluj-Napoca

- Cafenele, restaurante 67
- Acces public 31
- Artă, divertisment 29
- Transport, stații 6

Numărul de turiști în județul Cluj s-a dublat în ultimii ani, de la 239.000 în anul 2012 la 477.577 anul trecut. Cei mai mulți au sosit în septembrie (48.451), iar cei mai puțini, în ianuarie (25.623). Printre atracțiile din oraș spre care au fost direcționați se numără Biserica Sf. Mihail, Catedrala Ortodoxă, Teatrul Național, Grădina Botanică, Turnul Croitorilor, Muzeul și Parcul Etnografic, Universitatea Babeș-Bolyai sau Piața Muzeului.

Aflux turistic anual

2014: 262.383 turiști
2015: 319.220 turiști
2016: 369.974 turiști
2017: 470.727 turiști
2018: 477.577 turiști

De pe Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, al doilea ca mărime al României, zboară operatori aerieni precum Wizz Air, Tarom, Lufthansa, Blue Air, LOT Polish Airlines sau Turkish Airlines. Ruta cea mai frecventată în 2017 era cea spre București, urmată de cele externe spre Marea Britanie, Germania, Italia și Franța.

Pasageri aeroport (2017)

- București (Tarom, Blue) 493.839
- Londra (Wizz) 326.887
- Munchen (Lufthansa) 160.882
- Milano (Wizz) 104.367
- Barcelona (Wizz) 93.584   

Loading...
Comenteaza