Cum sunt gestionate financiar oraşele Clujului

Cum sunt gestionate financiar oraşele Clujului
Toate au ieşit „pe profit” după primul semestru, conform rapoartelor de gestiune pe luna iunie. Totuşi, dacă statul nu le-ar redirecţiona bani de la bugetul naţional, în special din taxa pe valoarea adăugată (TVA) şi din impozitul pe profit, majoritatea oraşelor Clujului nu ar putea să îşi acopere cheltuielile actuale.

Municipiului Cluj-Napoca i s-au repartizat 187 de milioane de lei din cotele defalcate din impozitul pe venit şi 103 de milioane din sumele defalcate din TVA pentru finanţarea cheltuielilor descentralizate. Bani de la stat au venit şi pentru proiectele cu fonduri europene (39,1 milioane), dar au intrat şi sume din excedentul bugetului local pentru finanţarea cheltuielilor de dezvoltare (50 de milioane) ori primite în contul plăţilor efectuate în anii anteriori (54,4 milioane). 
 
Din impozitul pe clădiri reşedinţa de judeţ a încasat 61,2 milioane, din impozitul pe autovehicule, 18,8 milioane, din impozitul pe terenuri, 9,4 milioane, din taxele de timbru, 2,7 milioane. Au intrat venituri importante din contractele încheiate cu direcţiile de sănătate publică (18 milioane), amenzi (9,4 milioane), taxe pentru autorizaţiile de funcţionare (11,3 milioane), concesiuni şi închirieri de către instituţiile publice (5,6 milioane), taxe speciale (5,4 milioane). 
 
Alte sume defalcate din TVA s-au primit pentru finanţarea învăţământului particular sau confesional acreditat (5,4 milioane). Cheltuielile cele mai mari s-au dus pentru salarii ale municipalităţii şi instituţiilor de educaţie, sănătate, asistenţă socială, poliţie locală (45 milioane), subvenţii la energia termică (21,3 milioane), subvenţii în transportul comun (17 milioane), datorie publică şi împrumuturi (6,3 milioane), în timp ce reparaţiile la străzi au necesitat 26 de milioane. Primarul Emil Boc (PNL) a rămas în funcţie, fiind reales la scrutinul din 5 iunie.

Turda şi Gherla, preluate cu excedent substanţial  

Dejul a cheltuit în principal cu salariile de bază ale angajaţilor şi instituţiilor (17,4 milioane de lei), construcţii (4,2 milioane), rambursări de credite (2,1 milioane), reparaţii (2 milioane), ajutoare sociale (1,1 milioane). Încasări au fost înregistrate din redirecţionarea impozitului pe venit (12,6 milioane) şi TVA (15,2 milioane), contractele cu casele de asigurări de sănătate (12 milioane), excendentul bugetului local folosit pentru dezvoltare (5,9 milioane) impozitul auto (1,3 milioane), finanţarea programului naţional de dezvoltare locală (1,3 milioane) sau concesiuni şi închirieri (1,1 milioane). Aici edilul Costan Morar (PSD) îşi continuă activitatea.
 
Ajutoarele sociale în numerar au înghiţit cel mai mult din cheltuielile municipiului Câmpia Turzii: 1,07 milioane de lei, urmate de alte cheltuieli cu bunuri şi servicii şi salarii de bază. Veniturile cele mai consistente sunt cele repartizate din TVA (7,9 milioane de lei), cotele defalcate din impozitul pe venit pentru echilibrarea bugetelor locale (3,7 milioane), impozitul pe venit (3,6 milioane). Din impozitul pe clădiri s-au încasat 2,5 milioane, din impozitul pe terenuri, 1,1 milioane, din amenzi, 0,4 milioane, din concesiuni şi închirieri, 0,3 milioane. Noul primar, Dorin Lojigan (PNL), moşteneşte un mic plus, de 6 milioane lei, de la Radu Hanga (PSD). 
 
Turda înregistra venituri de 53 de milioane de lei şi cheltuieli de 27 milioane. Majoritatea banilor s-au încasat de la stat din TVA (19,2 milioane) şi din impozitul pe venit (15 milioane), iar pe plan local, din impozitul pe clădiri (7 milioane), impozitul pe terenuri (2,3 milioane), impozitul pe autovehicule (1,6 milioane), dividende de la alţi plătitori (1,3 milioane), amenzi (0,9 milioane), dar şi din excedentul din 2016 pentru acoperirea golurilor temporare de casă (2 milioane). Tudor Ştefănie i-a predat primăria lui Cristian Matei (PSD) cu un excedent de 26 de milioane.
 
Gherla avea cele mai importante venituri din excedentul bugetului local utilizate pentru finanţarea cheltuielilor de dezvoltare (10,8 milioane de lei), din sumele defalcate din TVA (8,3 milioane) şi din impozitul pe venit (4,1 milioane). Cheltuielile cele mai mari s-au făcut cu lucrările de construcţii (2,6 milioane), salarii, întreţinerea spaţiilor verzi, apă, canal, salubritate, ajutoare sociale. În consecinţă, noul primar, Ioan Neselean (PSD), preia instituţia de la Marius Sabo cu un plus de 23 de milioane de lei. 
 
Huedinul a acumulat cheltuieli de numai 5,4 milioane de lei, cele mai mari fiind pentru întreţinerea spaţiilor verzi (aproape 1 milion), reparaţii capitale, ajutoare sociale. Veniturile provin mai ales din repartizarea TVA (4,4 milioane), impozitul pe venit (2,8 milioane), impozitele pe clădiri, maşini, terenuri sau închirierile sau amenzile aducând sume relativ mici. Mircea Moroşan (PNL) a obţinut aici un nou mandat de primar. 
 
 
Gestiunea financiară a oraşelor Clujului

(venituri, cheltuieli, excedent)
 
Cluj-Napoca........640,9 mil. lei......366,9 mil. lei.......+274 mil. lei 
Dej....................62,4 mil. lei........53,4 mil. lei.........+9,0 mil.  lei
Turda.................53,0 mil. lei........27,0 mil. lei.........+26,0 mil. lei
Gherla................32,2 mil. lei........8,8 mil. lei...........+23,4 mil.  lei
Câmpia Turzii......28,3 mil. lei........22,4 mil. lei.........+5,9 mil.  lei
Huedin...............12,8 mil. lei........5,4 mil. lei...........+7,4 mil.  lei
 
Sursa: MFP
 

1,5 milioane de documente descărcate
 
Fiscul a decis să continue procesul de transparență bugetară a instituțiilor publice din țară prin actualizarea datele disponibile pe o platformă de internet dedicată. Aceasta conţine toate rapoartele de execuție bugetară și cele agregate la nivel de ordonator principal de credit până la 30 iunie. Sunt înregistrate veniturile și cheltuielile celor 13.700 de entități publice afișate. Fișele conțin toate datele de identificare a instituțiilor, de la denumirea completă, codul de identificare fiscală, trezoreria la care are deschise conturile până la tipul de activitate, adresele fiscale și de corespondență. Până acum, 75.000 de persoane au intrat pe platformă, iar numărul de documente descărcate a depășit 1,5 milioane.   

Loading...
Comenteaza