Video Cum vor să pună România pe picioare milionarii Clujului

Cum vor să pună România pe picioare milionarii Clujului
Dorel Goia susține că orașele mari vor promova IT-ul și industriile creative, iar cele mici, industria tradițională

Mărirea salariilor prin exporturi și productivitatea muncii, crearea de parcuri industriale, ajutoare de stat pentru antreprenori, proiecte cu participarea “creierelor” din străinătate, reînființarea școlilor profesionale sunt soluțiile pe care businessmenii Clujului le propun.

Apartamentul la Cluj ca investiție

“Afacerile mele sunt mai mult la Bistrița decât la Cluj. Tinerii din acest județ rămân la Cluj pentru că au oportunități mai bune, iar părinții le cumpără apartamente aici încă de când ei sunt în clasa a VIII-a, deoarece le văd ca oportunitate de investiție. Ca să aduc absolvenți de Cluj la Bistrița trebuie să le ofer un salariu mai mare decât la Cluj și o companie modernă.

Mersul lucrurilor este altfel: industriile tradiționale rămân în orașele mici, cele creative, în orașele mari. Ursus s-a mutat la Buzău pentru că nu mai putea produce bere pasteurizată la 1 km de centrul Clujului, pe unde să circule sute de tiruri.

Eu am preluat fabrica Someșul cu zero angajați, nu puteam să fac tricotaje în centru și am dat 2 milioane de euro să o mut în zona industrială. Acum am 150 de angajați; nu pot avea mai mulți în condițiile în care concurez cu Bangladesh, iar prețurile la aceste articole sunt din ce în ce mai mici.

În consecință, nu pot plăti un muncitor cu minimum 2.000 de lei, cât este salariul unei femei de serviciu la stat. Cu toate acestea mai multe companii din grup au devenit lider de piață în șapte țări. A trebuit să mut fabrica de la Bistrița din oraș într-o zonă industrială; oricum afectam o centură care este așa cum este”, rezumă Dorel Goia, director general al grupului TeraPlast.

Repetenți la parcurile industriale

Acesta a menționat că nu este normal ca Ungaria și Polonia să aibă câte 220 de parcuri industriale, Cehia 210, majoritatea ridicate de stat, iar România, abia 73. “La Cluj avem cinci parcuri create de consiliul județean și două private, la Dej și la Câmpia Turzii. Am făcut scandal cât am putut – în limita bunei cuviințe – să ni se acorde și nouă ajutoare de stat de 13 milioane de euro acum trei ani, anul acesta am primit 7 milioane.

Este un împrumut rambursabil pe cinci ani, deoarece trebuie returnat din taxe și impozite. În alte țări se acordă un ajutor de 30% din suma investită sau salariile pe doi ani, de aceea sfătuiesc antreprenorii de aici să își deschidă firme în alte țări”. Printre propunerile sale se numără implicarea cadrelor universitare în consiliile de administrație ale companiilor private și acordarea de burse suplimentare elevilor de către investitori pentru ca ei să rămână în firmă.

Posturi în universități pentru "creierele" din diaspora

“Nu consider că prețurile la imobiliare în Cluj sunt generate de IT-iști, ci de discrepanța între cerere și ofertă. Doar 2 din 100 de clujeni lucrează în această industrie care este de fapt o locomotivă pentru oraș. Majoritatea firmelor de IT au nevoie de câte 100 de angajați, dar nu îi găsesc. Autoritățile ar trebui să aducă profesioniști români din străinătate care să replice modelele de succes prin antreprenoriat, iar universitățile să creeze posturi pentru cei din străinătate.

Trebuie încurajată și natalitatea: există la noi o teamă de a avea copii, adică o lipsă de încredere în viitor. Educația tehnologică este cea care ne va ridica, iar IT-iștii sunt cei care vor face să nu stăm blocați atât de mult în trafic. Înființarea unui institut de tehnologii avansate la Cluj, în parteneriat public-privat, ar avea resursele financiare necesare. Din păcate, IT-iștii de vârf ai României lucrează pentru exterior și nu pentru noi, iar investițiile statului în sisteme informatice au scăzut dramatic în ultimii ani”, observă Marcel Borodi, CEO al grupului Brinel.

Exporturile care măresc salariile

“Clujul s-a dezvoltat mult în ultima perioadă pentru că a existat un consens atât în business, cât și în politică. Totuși, nu putem să mărim salariile decât prin investiții și creșterea productivității. Dacă încărcăm o remorcă de porumb, că tot suntem campionii Europei în acest an, la două tractoare fabricate la IRUM, unul care merge spre est și unul spre vest, constatăm că nu se urnește; dacă le orientăm ambele spre vest se va mișca foarte bine.

În România veniturile sunt foarte mici în raport cu costul vieții, iar fără exporturi nu le vom putea mări. Aceste exporturi se vor reflecta în afacerile companiei, iar salariile mai mari vor alimenta și serviciile, de la educație și sănătate, până la restaurante și viața de noapte”, spune Teofil Mureșan, unul dintre fondatorii Electrogrup.

Români cu idei, dar fără disciplină

“Decizia vieții mele a fost atunci când m-am mutat de la București la Cluj, între timp a devenit un Eldorado al României. A fost acea perioadă de euforie în achiziții, vânzări, construcții, apoi una de scădere, acum suntem într-o stabilitate pe piața construcțiilor care poate fi urmată de o descreștere naturală.

În afaceri contează să ai performanță indiferent de cum evoluează piața. Dacă vom avea oameni valoroși, vom performa. Românii au idei, sunt competitivi, dar nu au disciplină, strategii pe care să le urmeze”, susține Liviu Stoleru, director general al producătorului de cărămizi Cemacon.

Fabrici de birouri și de apartamente

Directorul producătorului de medicamente Terapia a inventariat că 40.000 de angajați au dispărut ca urmare a închiderii fabricilor din oraș. “Tricotaje Someșul avea 1.200 de angajați, acum acolo avem birouri, la Flacăra, tot birouri. La Tehnofrig este acum un mare magazin de bricolaj, la Ursus, un centru comercial și un ansamblu rezidențial. La Napochim erau 2.000 de angajați, acum e o zonă de birouri, la Iris, 2.000 de salariați, un ansamblu rezidențial.

Clujana, care avea 9.300 de salariați, este în reorganizare judiciară și se mută la Tetarom, iar Combinatul de Utilaj Greu, cu 10.000 de oameni, a fost partajat în mai multe unități. Am luat și noi o decizie proastă, în 2016, când au fost demolat învățământul profesional, să renunțăm la Liceul Terapia, printr-un schimb de terenuri cu primăria.

Acum am avea nevoie de 2-3 clase de școală profesională sau duală. Va fi tot mai greu cu învățământul pentru industria de manufactură la Cluj deoarece orașul a luat-o în alte direcții: IT și industriile creative”, recunoaște Dragoș Damian.

El propune un criteriu obligatoriu pentru mediul academic: angajabilitatea studenților, respectiv monitorizarea numărului de tineri care își găsesc loc de muncă, scopul fiind reținerea lor în companie.  “E nevoie însă de politici publice sustenabile, strategia de educație a României nu se poate să se schimbe în fiecare an, după cum dictează Palatul Victoria sau Palatul Cotroceni”, spune managerul Terapia.

Pacienții români lasă 1 miliard de euro în străinătate

“Mărirea salariilor pentru medici a fost ca legea antifumat; s-a tăiat coada pisicii fără un pic de anestezie. Acum sunt medici care vor să se întoarcă în țară; dincolo li se dă un salariu foarte bun, dar mulți dintre ei nu au oportunitatea de a ajunge în elita medicală pentru că aceasta este protejată la nivel național.

Avem nevoie însă și de dublarea suprafeței de spitale pentru a avea un sistem medical corect; altfel pierdem acel cash-flow de 1 miliard de euro pe care îl dau românii să se trateze în străinătate.

Eu am fost printre primii antreprenori în medicina privată, acum peste 20 de ani. Am investit atunci tot ce am câștigat în Germania, 6.500 de mărci, am înființat o clinică de la zero, iar acum am ajuns la o cifră de afaceri de 1 milion de euro după nouă ani de activitate, ceea ce este mult pentru un business de familie în medicina privată.

Sănătatea nu este o consumatoare de bani, ci ea oferă o anumită calitate a vieții. Între medicina privată și cea de stat deosebirea este doar de management”, susține Marcel Tanțău, directorul Centrului Medical de Gastroenterologie.  

Talente în business made in Cluj 

“Noi am decis să sprijinim înființarea unei școli de business la Cluj tocmai pentru a forma talente în acest domeniu. Ne aflăm acum în fața celei de-a cincea cohorte de absolvenți, și sunt nu doar din Cluj, ci și din București, chiar din străinătate.

Avem mulți români inteligenți în străinătate; în fiecare mare oraș al Europei există câte un clujean în posturi cheie din business, educație. Toți aceștia pot fi cooptați în proiecte.

Trebuie să legăm orașul de fiii lui, de capitalul, de know-how-ul românilor din străinătate. Există mari oportunități în zonele de valoare adăugată, de servicii”, a concluzionat Tiberiu Moisa, director adjunct al Băncii Transilvania.

Clujul, peste București la calitatea vieții

“Spre surprinderea mea de bucureștean, dar și a altora din exterior, Clujul s-a clasat pe locul 29, iar Bucureștiul, doar pe 55 în clasamentul calității vieții în orașele din Europa, ceea ce este o revelație într-un top dominat de Zurich, Londra, Paris sau Barcelona.

Un studiu al Băncii Mondiale relevă faptul că România se afla pe primul loc în lume la libertatea comerțului, respectiv ușurința de a face operațiuni de import-export. România nu arată rău dacă nu privim din perspectiva “revoluției fiscale” de anul trecut, a impredictibilității și instabilității care parcă s-a transferat și altor țări precum Franța, Rusia sau China.

În absența unui șoc extern, ne putem uita cu încredere la viitorii ani. Trebuie să găsim și calea de a aduce înapoi românii. Polonia a făcut-o, nu a intrat în recesiune, a avut constant printre cele mai mari creșteri de economie din Europa, iar pentru că acea diferență între salarii și costul vieții s-a diminuat, mii de polonezi care lucrau în Marea Britanie s-au întors acasă ”, relevă Alexandru Milcev, asociat în compania de consultanță financiară EY România.

Evenimentul itinerant „România, 100 de ani de business”, organizat la Cluj de Ziarul Financiar, BT și EY România, a dezbătut de ce este nevoie în țara noastră pentru ca economia și societatea să intre pe un făgaș mai bun al construcției, încrederii și viitorului. Organizatorii popularizează cultura de business și cea antreprenorială și îi fac cunoscuți pe antreprenorii locali. Printre oamenii de afaceri prezenți s-au mai numărat Horia Ciorcilă, Omer Tetik (Banca Transilvania), Gabriel Cârlig (Jolidon) sau Dan Pitic (Perpetuum).

 
Clujul economic în cifre (2017)
  • Cifră afaceri: 56 miliarde lei
  • Rată șomaj: 1,3%
  • Angajați: 193.810
  • Firme: 41.000
  • Exporturi: 1,5 miliarde euro
  • Exporturi: 2,5 miliarde euro 
  • PIB: 32 miliarde lei
  • Pasageri aeroport: 2,6 milioane
Sursa: ZF
 
Top companii Cluj (afaceri, 2017)
  1. MOL România 5,5 mld. lei
  2. De’Longhi 0,92 mld. lei
  3. Inter Cars 0,84 mld. lei
  4. Carrion 0,82 mld. lei
  5. Emerson 0,67 mld. lei
  6. Terapia 0,67 mld. lei
  7. Electrica Nord 0,63 mld. lei
  8. Punctual 0,51 mld. lei
  9. Pehart Tec 0,43 mld. lei
  10. Rondocarton 0,41 mld. lei
Sursa: Top Firme
Loading...
Comenteaza