Foto De ce nu mai avem muncitori? Oferte sunt, salariile sunt bune, nu vine nimeni la interviu. Cuibus: " De vină e mentalitatea părinţilor"

De ce nu mai avem muncitori? Oferte sunt, salariile sunt bune, nu vine nimeni la interviu.  Cuibus: " De vină e mentalitatea părinţilor"

4 din 5 angajatorii spun că au dificultăţi în ocuparea posturilor vacante, fapt care plasează România în topul clasamentului mondial al deficitului de talente, ţara noastră fiind depășită doar de Japonia. Meseriaşii, inginerii şi şoferii sunt cel mai greu de găsit.

În România, 81% dintre angajatori întâmpină dificultăţi în ocuparea posturilor vacante, potrivit ediţiei 2018 a Studiului ManpowerGroup privind Deficitul de Talente. Ţara noastră se situează pe locul doi în lume în privinţa ponderii angajatorilor care se confruntă cu deficitul de talente, fiind depăşită doar de Japonia, cu un procent de 89%. Meseriașii (electricieni, sudori, mecanici) și inginerii (chimiști, civili, mecanici) ocupă primele două locuri în topul locurilor de muncă pentru care se găseşte greu personal, fiind urmaţi de șoferi (de camioane, curierat, mașini-unelte și transport în comun).

Târg de meserii la Cluj-Napoca

Un număr de 18 companii au participat la Târgul de Meserii, organizat marţi la Centrul de Cultură Urbană Casino din Cluj-Napoca, atât cu oferte de locuri de muncă, cât și internship-uri și alte oportunități pentru tinerii care vor să învețe meserie în practică și să își continue formarea profesională într-un mediu industrial real. Între acestea s-au numărat BDO Cluj, Bosch Romania, BRD - Groupe Société Générale, Broda International, De Longhi, Deltamed, Double Tree by Hilton, Ecolor, Emerson, Energom Groupe Gonzales, Energobit, Institutul Francez Cluj-Napoca, Leroy Merlin, Michelin Romania, Pfeiffer Vacuum Romania, Rottaprint, Sphera Group – KFC, Skiptrans/ Jost Group.

Şcolile profesionale şi cele în sistem dual îşi propun să rezolve criza meseriaşilor 

De asemenea, la târg au participat şi reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj, care şi-au propus promovarea învățământului profesional și tehnic din regiunea Clujului. În acest sens, tot mai multe companii aleg să se implice în sistemul educațional dual, unde au posibilitatea de a-și crește viitorii angajați după propriile preferințe: în 2017, circa 55% dintre absolvenții de profesională din municipiul Cluj-Napoca s-au angajat în primele șase luni în meseriile pentru care au fost pregătiți.

“Înființarea sistemului dual este un pas important înainte. În acest an, am ajuns la 39 de clase de profesională cu 1.085 de elevi, dintre care 13 clase sunt în sistem dual. Sistemul dual înseamnă o apropiere și o implicare mai puternică a agentului economic în decizia care se ia în interiorul școlii, dar și o relație mai apropiată cu părinții și familiile elevilor. Anul trecut am avut 292 de firme cu care am avut parteneriate, iar primele date sunt optimiste: 55% dintre absolvenții de profesională din municipiul Cluj-Napoca s-au angajat în primele șase luni în meseriile pentru care au fost pregătiți”, a declarat Valentin Cuibus, inspectorul general al ISJ Cluj.

La nivelul învățământului profesional din Cluj, cele mai căutate specializări sunt cele din industria HoReCa (bucătar, chelner) și a mecanicii auto. La polul opus se află indutria textilă, confecții îmbrăcăminte și încălțăminte și operare mașini controlate numeric.

Amintim că formarea elevilor pe această rută este susţinută financiar prin bursa profesională care se acordă în cuantum de 200 lei/lună (de la bugetul de stat) - dacă elevul este înscris la învăţământul profesional şi de minimum 400 lei (200 de lei de la bugetul de stat şi minimum 200 de lei de la operatorul economic cu care elevul încheie un contract individual de practică) - la învăţământul dual.

De ce nu avem meseriași?

Lipsa meseriaşilor clujeni se datorează în special mentalităţii părinţilor, care au rămas cu o idee depășită în ceea ce privește munca în industrie. Amintim că, într-o emisiune Realitatea FM Cluj, Valentin Cuibus arăta că elevii nu se înghesuie acolo unde este cerere mare din partea mediului de business, cum ar fi secţia de sudori, şi unde salarii pot ajunge şi până la 3.000 - 4.000 de lei pe lună, tocmai din cauza acestei mentalităţi. 

“Sunt anumite specializări pe care, din păcate, copiii nu și le doresc. Dacă vom reuși să schimbăm mentalitatea părinților, deoarece la 14 ani, decizia este rar luată de copil, dacă vom reuși să dezvoltăm baza materială, deoarece acesta este o altă problemă a unităților de învățământ tehnic, atunci avem o șansă ca ei să se angajeze în aceste posturi greu de ocupat la ora actuală”, a punctat șeful ISJ Cluj.

Mentalitatea părinţilor, salariile mici şi migraţia 

Pascal Fesneau, consulul onorific al Franţei la Cluj-Napoca, crede însă că răspunsul la această întrebare vine din trei direcții diferite: imaginea industriei, educația și factorul imigrației. Fesneau, care este şi administrator al unei firme franco-germane din judeţul Cluj, susține că mulți oameni au rămas în minte cu imaginea dezolantă a fabricilor din perioada comunismului, în care condițiile de muncă erau precare. “Astăzi, munca industrială este plăcută, se lucrează într-un mediu curat, cu aparatură de ultimă generație. Părinții, elevii din licee au rămas, probabil, cu o imagine greșită despre industrie”.

Pe de altă parte, educația pe care părinții o insuflă copiilor este problematică : “Părinții nu își transmit pasiunea pentru meseriile pe care le practică. Așa cum medicii sau avocații vor să le transmită meseria copiilor, ar trebui ca și sudorii sau electricienii să facă la fel. Toți părinții vor, în ziua de azi, să își trimită copiii la facultate, însă pretutindeni este mare nevoie și de meseriași”, subliniază Fesneau. 

O altă problemă identificată de Pascal Fesneau în legătură cu lipsa meseriașilor este legată de migrație, și anume de diferența dintre salariile din România și cele din țările Europei de Vest în aceste domenii de lucru. “Această problemă poate fi rezolvată în două feluri. Prima variantă ar fi creșterea salariilor din România. În Cluj-Napoca, deja, salariile au ajuns la un nivel apropiat de cele din Germania, Franța. Un operator CNC sau un sudor poate câștiga peste 3.000 de lei, iar pentru doar două-trei sute de euro mai mult, muncitorii ar alege să rămână în țară, alături de familie și prieteni.

O altă variantă ar fi aducerea forței de muncă din alte țări, mai defavorizate, care ar putea avea șansa să vină la Cluj, însă chiriile din oraș sunt foarte scumpe. Există chiar companii care se gândesc să își construiască propriile cămine pentru forța de muncă provenită din alte județe sau din străinătate” a conchis omul de afaceri.

Învăţământul profesional din România a fost desfiinţat în 2009 şi reînfiinţat abia în 2012, la cererea angajatorilor, care nu mai găseau meseriaşi pe piaţă. 

Loading...
Comenteaza