Video “Fiecare mare oraș are câte un Florești lipit de coastă”. Soluții pentru satele-căpușă

“Fiecare mare oraș are câte un Florești lipit de coastă”. Soluții pentru satele-căpușă

Retrasarea zonelor metropolitane și înglobarea în orașe a comunelor-dormitor, împreună cu legi mai stricte pentru aceste perimetre vor contribui la reducerea haosului care este acum în localități precum Florești, de lângă Cluj-Napoca, sau Dumbrăvița, din vecinătatea Timișoarei, au propus specialiștii în urbanism, la conferința Cities of Tomorrow.

„Cam fiecare oraș are cel puțin un Florești lipit de coastă. Mulți dintre primarii orașelor sunt invidioși că la comună se poate și la ei nu: dezvoltare accelerată, liberă, fără constrângeri. Dezvoltarea e mai controlată în orașe, prin natura lucrurilor și prin instituții care se uită pe planul lor, în comune, mai puțin.

Pentru situația aceasta trebuie să ne uităm la cei care gestionează aceste comune și la instituțiile de peste ele, precum consiliile județene, care și-au abandonat responsabilitățile de control și corelare ale planurilor pe care le au, conform legii, dar și ministerele de resort.

Sunt localități căpușă care își iau toate utilitățile de la oraș și au toate avantajele dezvoltării, fără să aibă nicio responsabilitate. Cele mai multe orașe s-au căptușit deja, de jur împrejur, cu teren intravilan, construit sau nu. Sunt comune precum Dumbrăvița care nu mai au au teren agricol, sunt fără școli, fără echipamente publice. E o situație cam compromisă din punctul ăsta de vedere.

Trebuie să avem o formă reală de contract metropolitan, o formă funcțională pentru zonele funcționale urbane, retrasarea zonei metropolitane - care a fost trasată cam cu piciorul la Cluj. Aceste zone funcționale urbane să aibă o formă de management, care să se preocupe și de situația politică a comunelor, în paralel cu orașul. Astea sunt lucruri pe care trebuie să le clarificăm prin lege, pentru că politicile publice nu ne mai ajută, nici compromisul”, a specificat arhitectul clujean Eugen Pănescu.

Comune care trebuie desființate 

“În cazul unor orașe ca Timișoara, Cluj-Napoca, în ciuda eforturilor pe care le fac arhitecții pentru a păstra o logică în jurul lor, comunele gen Florești nu au specialiști cu experiență, iar când te apropii de astfel de orașe te îngrozești. Eu, la Reșița, primarul Ilie Bolojan, la Oradea, facem eforturi să reglementăm zonele perimetrale pentru a evita construcțiile haotice”, a menționat primarul municipiului Reșița, Ioan Popa.

“E nevoie de un pachet de legi pentru zonele metropolitane din România cu o politică de dezvoltare urbană, un program guvernamental cu surse clare de finanțare care să îți spună că, dacă vrei să faci un pasaj între Cluj și Florești sau între Dumbrăvița și Timișoara, ai la dispoziție pachetul financiar X. Nu neapărat fonduri europene, care sunt cumva umbrelă pentru tot.

Să avem atribuții clar prin lege ce pot face și ce nu structurile care administrează zona metropolitană, planurile de amenajare a teritoriului zonal să fie documente cu caracter regulator, nu director, deci respectate atunci când se face planul urbanistic general. Pe termen lung să avem în vedere și contopirea unităților administrative deoarece stau de multe ori în calea dezvoltării”, a menționat Marius Cristea, reprezentant al Băncii Mondiale (BM) în România.

Alianța Vestului, împotriva centralizării

“Este un mod nefericit de a face politici la nivel central, blamând străinii, multinaționalele, băncile. Totuși, lucrurile la nivel local s-au schimbat în bine, relația dintre mediul de afaceri, societatea civilă s-a îmbunătățit considerabil în multe orașe - în pofida unei legislații aberante, unei politici publice care nu ajută - la Oradea, Reghin, Buzău, Timișoara, Arad deoarece primarii, administrația locală știu să se implice.

Numai prin descentralizare și printr-o legislație simplificată lucrurile se pot face la nivel local. S-a făcut Alianța Vestului, o altă alianță care a pornit din Moldova. Răspunsurile corecte la ceea ce se întâmplă la nivel local este un exemplu că avem succes. Dacă vom avea inițiativă la nivel local lucrurile se vor schimba”, a afirmat Dragoș Anastasiu, președintele AHK România.

Conferința Cities of Tomorrow a fost organizată la București de Camera de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK). BM a prezentat rezultatele procesului de consultare “Prioritățile orașului tău”, unic pentru orașele din România și pentru prioritățile lor de dezvoltare, implicând 41 de municipii, 372 de proiecte strategice și 72 de miliarde de euro pentru dezvoltarea acestor localități. Proiectul a fost finalizat în 22 martie.

Cities of Tommorow  are ca scop sensibilizarea privind dezvoltarea durabilă, reconversia și revitalizarea regiunilor și orașelor României, sarcinile și rolurile actorilor din mediul politic, de afaceri și din cadrul societății civile, dezvoltarea infrastructurii urbane și rurale, managementul orașelor (utilități publice, managementul traficului, clădiri eficiente energetic), integrarea zonelor centrale și istorice ale orașului și a periferiilor. Anul acesta a fost în prim plan trialogul dintre autorități publice, mediul de business și societatea civilă.

Două proiecte de Cluj, între finaliste

În fața publicului a fost adus proiectul Raumwerk D din Düsseldorf, unul dintre cele mai complexe proiecte de consultare publică și reconfigurare urbană a unui întreg oraș. Cu această ocazie a avut loc un dialog privind abordarea corectă a proiectelor urbane de anvergură și implicarea tuturor actorilor relevanți, între arhitectul clujean Eugen Pănescu și Arnold Voss, urbanist german de renume internațional, activ atât în domeniul urbanistic și în cel civic.

Înaintea acestei ediții a fost organizat un concurs de proiecte adresat administrației publice, mediului de business și societății civile, fiind căutate cele cu un impact deosebit asupra marketingului regiunii, calității vieții, dialogului social. Cu ajutorul unui juriu format din personalități cu experiență s-au stabilit finaliștii din 83 de proiecte.

Cele 10 proiecte finaliste prezentate sunt: la categoria mediu de business Life Is Hard Cluj (City Apps), Speedwell (Record Park Cluj-Napoca), Ceetrus (Drumul Taberelor); la administrație publică Reșița (“Încredere în Reșița” – program de finanţare locală), Reghin (Reghin City App), Oradea (transformarea centrului istoric Oradea), Invest in Jiu Valley; la categoria societate civilă Asociația Over4 (reabilitare blocuri), Fundaţia Comunitară Bucureşti (Bucureştiul Pregătit – fond pentru dezastre majore), Ordinul Arhitecților din România (platforma 30zile.ro).

Loading...
Comenteaza