Finanțe contra Fisc. Ce le-a spus ministrul businessmenilor clujeni

Finanțe contra Fisc. Ce le-a spus ministrul businessmenilor clujeni
Șeful finanțelor se află în vizită în mai multe județe din țară | Foto: Magna News
Finanțe contra Fisc. Ce le-a spus ministrul businessmenilor clujeni
Finanțe contra Fisc. Ce le-a transmis ministrul businessmenilor clujeni

Desființarea regionalelor Fiscului, scoaterea vămii de sub tutela Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF), amnistia fiscală controlată, favorizarea industriilor textilă și de apărare, pomparea de bani în băncile statului sunt măsurile pe care ministrul finanțelor publice, Eugen Teodorovici, le-a dezvăluit oamenilor de afaceri din Cluj. 

- Eliminarea regionalelor. “ANAF va deveni doar o structură de execuție, nimic altceva. Partea de contestații va fi transferată la MFP. Vama va ieși din ANAF și va intra în subordinea MFP. Dispar regionalele ANAF; vom colabora direct cu administrațiile fiscale direct la nivel de județ, nu văd niciun impediment în asta”.

- Amnistie fiscală controlată. “Am gândit-o în principal pentru societățile de stat a căror închidere ar însemna generarea a mii de șomeri, acordarea de salarii compensatorii, dar ea se va aplica și celor private. După analiza fiecărei societăți, i se va șterge datoriile istorice (dobânzi, penalități) și până la 50% din principal se reeșalonează dacă are un plan de reorganizare, restructurare, ca la o firmă aflată în insolvență. Scopul este ca povara datoriei către stat să nu afecteze activitatea firmelor și ele să se poată reintegra în piață”.  

- Rambursarea taxei auto. "Taxa auto și timbrul de mediu vor fi rambursate de ANAF până la finele lunii mai, altfel acei directori de la finanțe unde sunt probleme vor fi dați afară. Suma totală care trebuie să fie dată înapoi se ridică la câteva miliarde de lei. Vom aloca bani și de la buget în acest sens, prin transfer la Fondul de Mediu”.

- Reglementarea ride sharing. "Nu avem în vedere o taxă specială pentru servicii precum Uber sau Bolt. Am recomandat să plecăm de la câteva principii clare: siguranța cetățeanului, servicii de calitate, taxe plătite egal de toți cei care fac acest serviciu. Cea mai bună soluție ar fi să se invite la această discuție părțile implicate și să se stabilească de comun acord regulile pe care cărora se va definitiva acest acord”.

- Industrii favorizate fiscal. “Așa cum tehnologia informației s-a dezvoltat extraordinar la Cluj ca urmare a deciziei de neimpozitare a veniturilor din salarii, vrem să sprijinim industrii precum cea a armamentului sau textilă printr-un regim fiscal special pentru ca ele să renască. Noi dăm 20 de miliarde de lei pe an sectorului de apărare, dar avem pretenția să vedem că acest lucru se răsfrânge pozitiv asupra bugetului, prin taxele care se întorc la stat”.

- Instituții publice debirocratizate. “Avem semnale că va fi un an agricol bun, vor intra și fonduri europene, însă la investițiile publice, dacă unii colegi nu vor sau nu pot, să lase pe alții să le facă. Le-am transmis și celor de la Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale să simplifice masiv procedurile pentru fermieri”.

- Instituții de stat gândite ca afaceri. “Cheltuiala la stat trebuie făcută ca în mediul privat. Banii publici trebuie folosiți acolo unde produc efecte în economie”.

- Bani pentru băncile de stat. “Vom majora capitalul CEC Bank cu 900 de milioane de lei pentru ca această bancă să intre mult mai agresiv pe piață, am trimis propunerea Comisiei Europene și așteptăm aprobarea. Ne-am propus să capitalizăm și o altă bancă de stat din România”.

- Preluarea proiectelor europene private „Statul va prelua proiectele pe bani europeni din mediul privat care au probleme pentru a nu se mai vinde pe bucățele și le va pune în viață, ca apoi să le repună în piață pentru a fi preluate de către alți privați”.

- Înapoi la piețele comuniste. “Noi, românii, trebuie să ne concentrăm pe piețe din afara Europei pentru a diminua riscul de a avea dependență față de un singur spațiu economic. Avem istoricul cu țări precum Rusia, China, Cuba, care de-abia așteaptă să ne vadă înapoi la ele. Toți ambasadorii din Uniunea Europeană sunt vectori de business în aceste țări; Franța a șters datoria pe care o avea Cuba, Slovacia a amenajat acolo parcuri fotovoltaice”.

Ce au propus oamenii de afaceri din Cluj

  • Încheierea de contracte de fidelitate în învățământul profesional dual prin care elevii să se oblige să lucreze minimum 2-3 ani la angajatorul unde au făcut practica pentru ca ei să nu mai plece imediat după absolvire în Europa (Dragoș Damian, Terapia)
  • Reglementarea plății cu ora în România, pe motiv că acum angajatorii trebuie să își plătească oamenii inclusiv în perioada zilelor libere pe care le acordă statul (Dănuț Mureșan, Asociația Patronilor și Meseriașilor - APM)
  • Acordarea de facilități fiscale specifice tuturor cooperativelor agricole, nu numai celor noi înființate și celor vechi cu afaceri de peste 3 milioane de euro, ca în prezent (Dan Țandea, Cooperativa Agricolă Someș Arieș - CASA)
  • Interzicerea acordării de autorizații de construire pentru locuințele semifinisate ce pot produce explozii, incendii prin lucrările ulterioare făcute de persoane slab pregătite profesional și apoi eliminarea muncii la negru de pe aceste șantiere de construcții generată de prezența unor meseriași-fantomă, aduși de către viitorii clienți (Patronatul ARACO).  

Primari blocați în proiecte

Edilii din Cluj s-au arătat nemulțumiți de felul în care se derulează proiectele publice cu fonduri de la Uniunea Europeană. “Avem proiecte de 6 milioane de euro pe care nu le putem demara pentru că suntem blocați ani în șir de avizele de la companiile de utilități, alții care au cunoștințe bune le obțin foarte repede”, se plânge Lucia Suciu, primarul din Chinteni. “Noi derulăm proiecte de 20 de milioane de euro, dar suntem ținuți în loc de Ministerul Dezvoltării Regionale, chiar și câte doi ani. De multe ori, când nu pot lămuri lucrurile, funcționarii publici fac pasul înapoi, apelează la contestații”, spune edilul Dejului, Costan Morar.

Marii antreprenori fac jocurile

Firmele din România sunt cele care duc greul marilor șantiere din țara noastră, în condițiile în care antreprenorul general, în general din străinătate, declară anumiți subantreprenori, dar de fapt pe șantiere lucrează mici antreprenori locali, nedeclarați, observă senatorul Cornel Itu. “Statul român achită factura, dar antreprenorul general nu mai plătește micile firme locale care astfel sunt puse la zid, iar ANAF le bagă în insolvență. Ar trebui ca antreprenorul să fie tras la răspundere, prin contract, pentru neplata acestor subantreprenori”.

Manageri de top prezenți la Belvedere

La întâlnirea pe care Teodorovici a avut-o la Cluj cu mediul de afaceri au participat manageri ai companiilor locale și asociațiilor profesionale, directori de instituții, sutele de mașini blocând accesul la hotel. Printre aceștia s-au numărat Dragoș Damian – Terapia, Mircea Turdean – Farmec, Mircia Todea – Prodvinalco, Adriana Cristea – Arc Parc Dej, Ștefan Dimitriu – Camera de Comerț și Industrie, Augustin Feneșan – APM, Felix Arion – Agro Transilvania Cluster, Dan Țandea – CASA, Mircia Giurgiu – Imprimeria Ardealul, Cosmin Moldovan – Carmangeria Sânnicoară, Rareș Nilaș - consultant de business. 

Loading...
Comenteaza