Metropola Cluj, o himeră. Proiectul este nefuncțional

Metropola Cluj, o himeră. Proiectul este nefuncțional
Viitoarea metropolă își propune să înglobeze reședința de județ și 19 comune învecinate | Foto: Radio Cluj
Metropola Cluj, o himeră. Proiectul este nefuncțional
Metropola Cluj, o himeră. Proiectul este nefuncțional

Proiectul Zonei Metropolitane Cluj (ZMC) este practic blocat. Structura nu are acoperire legală, funcționând doar ca forum de discuții, autoritățile centrale nu schimbă legislația, iar primarii nu colaborează. 

Liceul Bălcescu, o afacere floreșteană

“Pentru ca ZMC să fie funcțională, trebuie să ștergem limitele administrative ale localităților și să punem aceleași strategii pentru toate unitățile administrativ-teritoriale. Fiecare comună are valențe care duc la dezvoltarea municipiului, dar dacă nu ar exista Cluj-Napoca nicio comună nu ar fi ajuns la nivelul de acum. Trebuie să fie o politică a locuirii valabilă pentru toate comunele, același regim maxim de înălțime pentru toate construcțiile.

Sunt comune ca Baciu sau Gilău, care au mărit suprafața necesară pentru locuințele în duplex. În aceste localități trebuie să existe zone independente care să nu depindă de oraș pentru a nu se ajunge ca în situația de la Liceul N. Bălcescu, unde majoritatea elevilor provin din Florești. Eu compar Baciu sau Florești cu Gherla, care la 20.000 de locuitori are trei licee”, remarcă arhitectul șef al județului, Claudiu Salanță.

Cele două Clujuri: centrul și periferia

“Aici există de fapt două Clujuri: cel pe care îl știm cu Piața Muzeului, plină de turiști, și cel la periferie, care a crescut între timp. La început a fost marele dormitor Mănăștur, de unde s-a făcut linia de tramvai care ducea muncitorii spre zona Muncii. Cea mai mare creștere a avut-o Floreștiul; Baciu, Chinteni nu sunt atât de sufocate. Încă. Și în Feleacu sunt multe proiecte.

Am reușit să ducem transportul în comun în ZMC, dar să nu uităm că există și provocări ca managementul deșeurilor, Spitalul Regional de Urgență (SRU). Municipalitatea vrea să redea centrul clujenilor, dar pentru aceasta trebuie construite platforme de tip park & ride, unde să poți să îți lași mașina, la periferie, ca să te poți apoi bucura de centru", susține vicepreședintele Consiliului Județean (CJ) Cluj, Istvan Vakar.

Comuna care și-a triplat populația

“În anul 2000, populația comunei noastre era de 2.700 de oameni, în 2010, la recensământ, au fost înregistrați 3.165, iar acum sunt 7.000. Eu sper să rămânem o comună verde, neocupată de blocuri, doar cu case individuale. Unii cetățeni își doresc ca pe o parcelă de 500 mp să desfășoare o construcție de 490 mp, dar noi nu vom accepta asta niciodată. 

Avem un plan urbanistic general (PUG) restrictiv, cu pretenții mari la nivelul comunei, care sperăm să rămână încă 10-15 ani. Nu am dori să avem drumuri cu câte o bandă pe care să nu poată avea acces la unele imobile echipajele de urgență.

ZMC este doar un frumos proiect pe hârtie, dar în afară de niște linii de transport în comun nu s-a mai făcut nimic. Nu ne-am simțit integrați în acest proiect, totul s-a limitat la Cluj-Napoca. Un asemenea proiect nu se va concretiza doar prin e-mail-uri, ci prin dialog permanent.

Suntem în asociație cu marele municipiu Cluj-Napoca, însă doar la nivelul unui frumos proiect pe hârtie. Construim foarte puternic spre Chinteni, acele proiecte pe fonduri europene care vor aduce sute de IT-iști în zonă, însă nu ne gândim cum să le creăm drumuri necesare deplasării.

Chinteniul a fost scutit de aglomerație, dar când veți deschide acel Centru Regional de Excelență (de pe Dealul Lomb, n. red.) ne veți bloca intersecția cu strada Oașului. Nu numai noi, ci și alte localități, Vultureni, Așchileu, Panticeu, toți ne vom bloca în acel sens giratoriu. Nu pot să stau liniștită și să tolerez această situație", se revoltă Lucia Suciu, primarul din Chinteni.

Chinteniul vrea două centuri

"De aceea am constituit o Asociație de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) cu Apahida împreună cu care vom încerca să construim o centură rapidă care începe din Săliștea Veche, prin Deuș, Feiurdeni, Cîmpenești care va ajunge la centura Vâlcele – Apahida.

Proiectul l-am demarat în urma discuțiilor ample de la Mininisterul Transporturilor și Ministerul Dezvoltării, cei care ne vor asigura finanțarea. Trăiesc cu speranța că partenerii noștri vor fi cei din Consiliul Județean (CJ) care vor găsi o soluție de a veni cu tronsonul care lipsește dinspre Sânpaul și ne va lega de Autostrada Transilvania.

Noi și Apahida suntem într-o stare avansată, vom trece la exproprieri pentru această centură însă prin ZMC Primăria Cluj-Napoca va trebui să găsească o soluție pentru o altă centură, de ocolire a Chinteniului, de care deja cei de la CJ Cluj știu și pe care noi am prevăzut-o în noul PUG”, spune edilul din Chinteni.

Baciu, o comună cât un oraș: 17.000 de oameni

“Eu am făcut 12 minute din Baciu până în centrul Clujului, perioada de blocaj este între 06:45 și 08:30. În 1990 aveam 6.000 de locuitori, în 2000 erau 8.000, în 2011, 9.000 de locuitori, acum oficial sunt 12.500, iar neoficial, 16-17.000.

Marile provocări sunt la infrastructură, unde suntem deficitari încă din 1990: apă, canal, gaze, electricitate, drumuri. Nu este posibil ca la 12 km de municipiu să fie sate fără proiecte de aducțiune a apei. Șase sate din Baciu nu au canalizare", constată primarul comunei, Ioan Mureșan.

Imobiliarii fac și treaba administrației

Dezvoltatorii imobiliari promit că noile dezvoltări rezidențiale din acest perimetru vor fi de calitate. "Proiectul nostru este de fapt unul de reconversie a unei zone industriale și va fi un exemplu pentru dezvoltarea Clujului. Va fi un ansamblu aerisit, echilibrat, cu mult spațiu verde. Noi credem că se pot face proiecte rezidențiale bune și fără să se întindă la maximum coeficienții urbanistici.

Vor fi o conexiune rutieră între străzile Avram Iancu și Abatorului, inclusiv un sens giratoriu, dar și rețele de apă, canalizare, alimentare cu energie electrică. Noi ne-am gândit la toate când am demarat proiectul, înainte ca ZMC să fie funcțională", relatează Sorin Popa, managerul proiectului rezidențial Oncos Parc, din Florești. 

Lege înțepenită în timp

“Din păcate, legislația pentru zonele metropolitane e tot la nivelul din 2006, nu s-a dezvoltat nimic între timp. Asociația ZMC poate să fie doar un forum de dezbateri, pentru că nici nu poate să emită decizii, nici nu poate beneficia de resurse financiare directe. La un moment dat pentru proiectele europene se acorda un punctaj suplimentar dacă acestea vizau zona metropolitană, însă apoi nu s-a mai respectat.

Decizia în privința zonelor metropolitane este la nivel guvernamental; în același blocaj se află și municipii ca Timișoara sau Iași, se lovesc de aceleași probleme. În 2017 am depus la agențiile de mediu și de dezvoltare regională strategia de dezvoltare a ZMC, din 2018 monitorizăm felul în care se derulează proiectele.

Totuși, am făcut demersuri la Ministerul Transporturilor, la Ministerul Finanțelor Publice pentru concretizarea centurii metropolitane, prin asocierea localităților Cluj-Napoca, Gilău, Florești, Apahida; de altfel s-a și semnat contractul. Noi doar putem să coordonăm oamenii, să îi punem la aceeași masă”, a precizat Zoltan Corăian, directorul general al ADI ZMC.

Trebuie schimbată Constituția României

"Proiectul ZMC este o himeră posibil de realizat, dar nu cred că se va pune în practică. În primul rând lipsește cadrul legislativ și trebuie schimbată Constituția. Zonele metropolitane există de peste un secol, nu le-am instituit noi; acestea se bazează pe un contract de colaborare, adică asumare, pe anumite teme, deci se gestionează în comun.

Eu sunt foarte sceptic pentru că administrațiile locale nu sunt dispuse să colaboreze între ele pe partea de dezvoltare economică, locuire, servicii publice, utilități, educație. Iar orice zonă metropolitană implică planificare. Acum 15 ani am compus o schemă pentru strategia de dezvoltare a orașului mai mult orientată spre teme urbanistice, iar un capitol era dedicat și zonei metropolitane.

În PUG al municipiului am spus că aceste lucruri sunt prea complexe și că ele trebuie să se realizeze la un nivel mult mai înalt. Legat de relația orașului cu teritoriului, încă nici nu am definit ZMC ca întindere, deocamdată tragem cercuri pentru delimitare, cu ele rămânem, deși noi ne aflăm de fapt într-o vale. 

Se vorbește prea puțin de dezvoltarea economică a zonei metropolitane, de creare de unități cu locuri de muncă prin care să se limiteze navetismul spre Cluj-Napoca, să se elimine deplasările de muncă. Acum ceea ce se întâmplă în jurul municipiului este o aglomerare urbană în care se adună  oameni, bunuri, investiții pe care de fapt ar trebui să le determinăm într-un mod controlat", subliniază arhitectul Adrian Borda, creatorul PUG Cluj-Napoca.

Locuitori angrenați în proiecte

"Orice astfel de dezvoltare este fezabilă  în momentul în care ne privim în ochi și reușim să identificăm pentru fiecare localitate implicată în acest proiect specificul, fiecare lucru bun pe care poate să îl aducă. Zonele metropolitane funcționează în multe locuri pentru fiecare localitate a pus ceva în această balanță și toate proiectele (cultură, educație, transport) s-au dezvoltat generate fiind de aceste lucruri pozitive.

Să nu identificăm soluții doar pentru problemele existente, ci să încercăm să facem o analiză pluridisciplinară și să vedem ce am putea întreprinde în următorii 10 ani. Dar nu numai arhitecții, urbaniștii, regiile, transportul, ci locuitorii trebuie angrenați în primul rând în strategii de abordare participativă, într-un dialog constat pe parcursul elaborării proiectului.

În localitățile din ZMC trebuie să existe și anumite structuri care să atragă oameni prin sport, cultură, ca de exemplu o sală polivalentă", spune Daniela Maier, președintele Ordinului Arhitecților din România - Transilvania. 

Până la metrou ne descurcăm cu ce avem

Infrastructura este o componentă esențială în crearea zonelor metropolitane. "Oamenii trebuie să circule în Cluj și până se va face metroul, iar transportul public este unul dintre serviciile foarte importante, se pune problema dezvoltării acestuia în toate marile aglomerări din lume.

Aici sunt două mari discuții: pe unde și cum se face acest transport, să fie orientat spre necesitățile de deplasare a populației. Noi suntem niște executanți care răspund nevoilor autorităților și cetățenilor. Compania de Transport Public (CTP) a intrat în zona metropolitană încă din 2014", a menționat Niculae Doboș, consultant tehnic al CTP. Aceasta este subordonată Consiliului Local Cluj-Napoca.

Europa aduce bani în satele Clujului

Compania de Apă Someș (CAS) acționează deja pe o suprafață mai mare decât ZMC, fiind operator regional în județele Cluj, Sălaj și parțial în Mureș. Aceasta va derula un proiect pe Programul Operațional Infrastructura Mare, de 350 de milioane de euro, pentru a crea cea mai mare aducțiune de apă din România, pe 164 km, pe traseul Cluj - Sălaj, după alte investiții pe fonduri europene de 330 de milioane.

"Noi voiam să introducem apa în toate satele din cele două județe. Conform tratatului de aderare a României la Uniunea Europeană, apa trebuia introdusă în toate aglomerările rurale cu minimum 50 de locuitori, iar canalizarea și stațiile de epurare, în toate cele cu minimum 2.000.

Ulterior, ne-am trezit că ni se mai impune un criteriu: investiția să nu fie mai scumpă de 1.000 euro/locuitor pentru apă, respectiv de 2.000 euro/locuitor pentru canalizare, iar atunci am fost nevoiți să eliminăm localitățile care nu se încadrau", relevă Lucian Croitoru, manager de comunicare al CAS, entitate controlată de Consiliul Județean Cluj. 

Dorm în sat, muncesc în oraș

Educația și sănătatea se numără printre domeniile cele mai încercate de către această expansiune a orașului către localitățile învecinate. “Avem 99.110 elevi înmatriculați în județ, 10.000 de cadre didactice, 1.250 de învățători. Am păstrat toate unitățile cu personalitate juridică din județ chiar dacă nu funcționează cu numărul de elevi conform normativelor în vigoare, tocmai pentru a le decongestiona pe cele din Cluj-Napoca.

De anul trecut am deschis o grădiniță în Florești, cu 15 grupe și cu 500 de copii; vă anunț că s-au ocupat toate. Decizia părinților este prioritizată: piața muncii din Cluj-Napoca este una ofertantă, mulți au domiciliul în Florești și locul de muncă în oraș, iar aici își aduc și copiii, să fie aproape de ei.

Am dus tratative cu Primăria Florești pentru a deschide acolo o unitate cu personalitate juridică, lucrările au început și le dorim cât mai repede finalizate. Nu ne dorim ca elevii să petreacă în mașină o oră la dus și o oră și jumătate la întors, ci să aibă și activități extrașcolare, și de petrecere a timpului liber.

Asistăm în ultimii ani și la mutații: de la școlile de centru spre cele de periferie, adică cele de cartier, care în ultimii ani și-au depășit normativul de școlarizare în Gheorgheni, Grigorescu, Mănăștur.

Noul plan de școlarizare prevede și comasarea unităților Edmond Nicolau și Augustin Maior, urmând ca în clădirea disponibilă să ducem nivelul primar de la Școala Iuliu Hațieganu, care are 17 clase cu program după-amiază. Ne gândim la timpul liber al copiilor, dar și la programul de muncă al părinților", spune Amalia Gurzău, inspector în cadrul Inspectoratului Școlar Județean. 

Spitalul Regional, fără profesioniști 

“SRU are o importanță națională, deoarece vorbim despre sănătatea populației din România. Au trecut mulți ani de când există ideea, însă necesita o finanțare consistentă; acum se pune problema provenienței fondurilor - europene, naționale, locale.

Dotarea spitalului presupune bani pentru că trebuie să fie una de nivel mondial. Ne trebuie și personalul medical care să deservească populația. Nu îl avem, deoarece patologia de urgență este diferită de cea cronică, necesită cunoștințe specifice. La Salzburg acest tip de spital dispune de o suprafață foarte mare.

Avem Universitatea de Medicină și Farmacie, dar problemele specifice patologiei de urgență nu sunt bine puse la punct. Se presupune că personalul va fi cel al Spitalului Județean, dar acesta se limitează în a prelua pacienții și de a-i distribui spre alte unități”, spune Șerban Rădulescu, fost director al Direcției de Sănătate Publică Cluj.

Conferința ”Cluj|Metropola”, organizată la Centrul Casino de ViaCluj.tv, a fost dedicată dezvoltării urbanistice a zonei metropolitane din inima Transilvaniei. La dezbateri au participat reprezentanți ai administrației publice, ai mediului academic și de business. Specialiștii au analizat provocările generate de dezvoltarea urbanistică, precum și modele de bună practică în domenii ca infrastructură, educație, mediu, calitatea locuirii, energie regenerabilă, transport.

Zona Metropolitană Cluj

Suprafața totală este de 1.603 kmp, ocupând 24% din teritoriul județului, însă concentrând 59% din populație. ADI este o asociere formată din municipiul Cluj-Napoca și comunele Aiton, Apahida, Baciu, Bonțida, Borșa, Căianu, Chinteni, Ciurila, Cojocna, Feleacu, Florești, Gârbău, Gilău, Jucu, Petreștii de Jos, Săvădisla, Sânpaul, Tureni, Vultureni. Obiectivele sale sunt dezvoltarea și modernizarea urbanistică a ZMC - creșterea mobilității si dezvoltarea durabilă; creșterea competitivității economice a ZMC; dezvoltarea serviciilor cu specific social în vederea creșterii calității vieții locuitorilor din ZMC și Regiunea Nord-Vest. 

Loading...
Comenteaza