Modificări în legislația europeană privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii

Modificări în legislația europeană privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii

În Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L 173/16 din 9 iulie 2018 a fost publicată Directiva (UE) 2018/957 a Parlamentului European și a Consiliului din 28 iunie 2018 de modificare a Directivei 96/71/CE privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii.

Uniunea Europeană a adoptat recent reguli mai stricte pentru firmele care își trimit muncitori în țările comunitare, dar, în același timp, oferă drepturi mai mari acestora. În principal, noutățile se referă la plata lucrătorilor, care vor primi salarii și sporuri la nivelul țării în care sunt detașați, la cheltuielile de călătorie, de cazare, sau la condițiile de muncă. În fapt, este vorba despre modificarea Directivei Europene privind detașarea din 1996, un proces care a durat mai bine de doi ani și este rezultatul unor negocieri dure între țările din Vest și cele din Europa de Est.

Noile norme europene au apărut deja în Jurnalul Oficial al UE în 9 iulie 2018, și va intra în vigoare la 29 iulie în toate țările Uniunii Europene. Va fi însă timp pentru ca fiecare țară în parte, inclusiv România, să se conformeze cu prevederile Directivei, prin elaborarea unor legi și acte administrative interne,  în termen de doi ani, adică pînă la 30 iulie 2020.

Remunerația muncitorilor reprezintă principalul succes, în special pentru cei care provin din Europa de Est și care doresc sau sunt nevoiți să lucreze într-o țară vestică a Uniunii Europene,. Pe scurt, noile reglementări prevăd salarii mai mari, la nivelul angajaților din țara unde lucrătorii au fost detașați. Interesant este că amendamentul impune imediat salariile egale între lucrătorii detașați și cei ai țării gazdă, în loc să solicite angajatorului să respecte nivelul salariului minim al țării gazdă. Deci, principiul după care funcționează această nouă schimbare în legislația europeană este simplu: în aceeași țară, aceeași muncă trebuie să fie plătită la fel.

În primul rînd, muncitorii vor fi mai protejați împotriva exploatării. Au fost negocieri dure în acest sens și dispute între țările din vestul și estul europei. Pînă la urmă, cele trei organisme majore ale UE, Comisia Europeană, Consiliul European și Parlamentul European au ajuns la mult doritul consens. Concret, salariile tarifare dintr-o țară a Uniunii Europene, să spunem Franța, sunt valabile și pentru toți cei care ajung să muncească acolo veniți din România, de exemplu. Principiul este valabil și dacă ne referim la salarii plătite la nivelul unui oraș, a unei metropole, de pildă, sau la nivelul unei regiuni. Este evident că legiferându-se așa ceva, cei mai câștigați sunt lucrătorii români, dacă vorbim de ei, dar acest lucru e valabil si pentru cei din Ungaria, Polonia, țări în care salariile se situează cu mult sub nivelul statelor dezvoltate din vestul Europei. Deci, forțele de muncă detașate vor avea mai mulți bani în buzunar, fiind trataţi în același mod ca lucrătorii locali.

Schimbări majore sunt și la nivelul sporurilor și a taxelor. De exemplu, trebuie remarcat faptul că sumele plătite pentru rambursarea cheltuielilor ocazionate de detașare, aici intrând cheltuieli de călătorie, cazare și cheltuieli alimentare, nu pot fi deduse din remunerația lucrătorului detașat. Angajatorii vor trebui, de asemenea, să se asigure că condițiile de cazare pentru lucrătorii detașați sunt decente și în conformitate cu normele naționale. Pe de altă parte, indemnizațiile de detașare care nu au legătură cu rambursarea cheltuielilor trebuie incluse în remunerația lucrătorului detașat și luate în considerare pentru comparație.

În legătură cu sporurile a fost de asemenea o discuție aprinsă, iar acestea, cum ar fi sporul de noapte, plata orelor suplimentare sau al 13-lea salariu, vor fi oferite și lucrătorilor detașați.

Printre schimbări se mai numără și perioada detașării, cea maximă va fi redusă la 12 luni, cu posibilitatea unei prelungiri de șase luni. Ulterior însă, lucrătorul va putea să rămână și să lucreze în statul membru în care este detașat, dar în acest caz condițiile de muncă vor fi supuse regulilor de muncă ale țării gazdă.

Dacă ne referim la asigurările sociale și taxele pe venit, acestea vor fi plătite în continuare în țările de proveniență ale lucrătorilor detașați. Astfel, dacă o firmă românească își trimite angajații la Paris, poate plăti în continuare asigurări sociale mai mici în România, iar acest aspect îi menține competitivi în fața firmelor din țara în care activează temporar.

Directiva instituie un cadru de reglementare care stabileşte un echilibru între obiectivele promovării şi facilitării prestării transfrontaliere de servicii, asigurarea protecţiei lucrătorilor detaşaţi şi asigurarea unor condiţii de concurenţă echitabile între competitorii locali şi cei străini.

Acest cadru formulează un set principal de termeni şi condiţii pentru încadrarea în muncă în statul membru gazdă, obligatorii de aplicat pentru prestatorii străini de servicii. Mai precis, așa cum am mai spus, întreprinderile care îşi detaşează lucrătorii în alt stat UE sunt obligate să asigure lucrătorilor detaşaţi aceleaşi condiţii de muncă şi de încadrare în muncă ca şi în statul membru pe teritoriul căruia sunt detaşaţi aceștia, și aici intră, printre altele, și prevederile cu privire la perioadele maxime de lucru şi perioadele minime de odihnă, durata minimă a concediilor anuale plătite, securitatea, sănătatea şi igiena la locul de muncă. Dacă e să ne referim la femei, acestea beneficiează de prevederi speciale în ce privesc condiţiile de muncă şi de încadrare în muncă. Aici intră și femeile însărcinate, sau care au născut de curând, copiii şi tinerii, după cum nu este neglijată nici egalitatea de tratament între bărbaţi şi femei, precum şi alte dispoziţii în materie de nediscriminare.

În concluzie, prin noua reglementare, lucrătorii detașați vor fi protejați față de ceea ce se cheamă ”dumping-ul social”, și vor beneficia din plin de principiul egalității de tratament, la fel ca oricare dintre lucrătorii din țara în care sunt detașați.

Aceste reglementări ar trebui să fie valabile în principiu și pentru firmele de transport și pentru șoferii de tir, care nu erau incluși pînă acum în aceste normative . Din cauza caracterului foarte mobil al muncii în domeniul  transportului rutier internațional, punerea în aplicare a prezentei Directive în respectivul sector generează întrebări și dificultăți juridice deosebite, care urmează să fie abordate în cadrul pachetului privind mobilitatea prin intermediul unor norme specifice transportului rutier, consolidându-se, totodată, combaterea fraudelor și a abuzurilor.

IC Consulting Cluj-Napoca este furnizor de formare profesională autorizat de Ministerul Muncii și Justiției Sociale, Ministerul Educației și Autoritatea Națională pentru Calificări, societate manageriată de Camelia LUNG de aproape 20 de ani.

Camelia Lung este consilier juridic de două decenii, iar profesionalismul a dus-o în structura aparatului guvernamental, unde a ocupat, pe rând, funcțiile de șef de cabinet în MMFPSPV, consilier al ministrului de Interne, consilier în Cancelaria Primului-ministru.  Experiența sa dobândită în sectorul de stat, dar și în cel privat, vine în sprijinul agenților economici care doresc consultanță de specialitate în domeniul Human Resources, legislația muncii, respectiv în obținerea Formularului A1.

Formularul A1 reprezintă documentul care stă la baza detașării lucrătorilor europeni și se obține în vederea evitării dublei impuneri.

Loading...
Comenteaza