Otrava din apa de fântână. Clujul, deficitar la protecția împotriva nitriților

Otrava din apa de fântână. Clujul, deficitar la protecția împotriva nitriților

Dintre cele 75 de comune ale Clujului doar una singură are platformă de depozitare a gunoiului de grajd, sursă de poluare cu nitriți a apei utilizate pentru băut. Deși alte opt se pregătesc de asemenea investiții, finalizarea acestora este blocată de chichițe legislative.

“Când suntem la țară și ne este sete, băgăm găleata în fântână și scoatem o apă rece și proaspătă cu care să ne răcorim, însă nu ne gândim că acea apă poate conține o cantitate de otravă. Poate contribuim la această situație noi, cei de la țară, poate vecinii noștri, dar de suferit suferim toți din cauza propriei neglijențe.

Programul de control integrat al poluării cu nutrienți care privește construirea și gestionarea platformelor de depozitare a gunoiului de grajd a fost lansat încă din 2002, însă până acum o sigură comună din județul Cluj l-a implementat, Bonțida, iar din Sălaj nu am avut nicio cerere pe actuala fază a programului.

Până acum la nivel național s-au construit 86 de astfel de platforme comunale și s-au realizat 170 km de canalizare și 250 ha de perdere forestiere. Marea problemă este la fermele mici și mijlocii, 3 milioane în România. Cele mari – ce dețin jumătate din suprafața agricolă a țării – trebuie să aibă autorizație de mediu pentru aceste platforme.

Prima fază a programului, una pilot, a fost în Călărași, cu o alocare financiară de 13 milioane de dolari, iar a treia fază, cea din prezent, are o sumă disponibilă de 50 de milioane de euro, din fonduri europene, din care 75% merge pe investiții. Deosebirea este că alocarea se face nu în funcție de zonele cu probleme identificate, ca în a doua fază, ci în funcție de proiectele care vin de la primării”, a precizat Naiana Milea, director în cadrul Ministerului Apelor și Pădurilor (MAP).

Monitorizările efectuate la platformele din Transilvania relevă că Bonțida stă mai bine la gradul de umplere a platformei, însă are cel mai mic grad la capacitatea de administrare a acesteia. Alte opt comune din județ s-au înscris în cadrul acestui apel de proiecte: Dăbâca, Jucu, Mica, Călățele, Recea Cristur, Cornești, Unguraș, Luna, însă data de finalizare a investițiilor este incertă.

“Ne-am trezit că a venit Ordonanța nr. 114 a guvernului care a dat peste cap piața construcțiilor, iar prețurile s-au modificat și nu mai corespund studiilor de fezabilitate și tehnice realizate anul trecut, deci vor trebui modificate. La Jucu, comună care era cea mai avansată în proiect, nu s-a prezentat niciun constructor la licitație, deci vor trebui operate modificări care vor prelungi începerea efectivă a lucrărilor”, a menționat coordonatorul instituțional Paul Popa.

“Noi am pornit proiectul în ideea că vom avea un depozit de gunoi de grajd, nu că îl vom și gestiona, iar asta înseamnă să ne ocupăm noi și de utilaje. Noi nu ne-am gândit neapărat la această platformă ca pe o sursă de câștig”, remarcă primarul comunei Dăbâca, Emil Ciobanu.

“În România specificul platformelor de depozitare a gunoiului de grajd este altul decât în Vestul Europei. În Transilvania casele sunt foarte apropiate, nu se respectă amplasarea platformelor individuale la cel puțin 50 m de locuință și de sursa de apă potabilă. La platformele comunale din cadrul acestui program se mai pune și problema că dacă gunoiul depozitat se întoarce la fermier, la cererea acestuia, atunci primăria trebuie să perceapă o taxă de depozitare.

Nu în ultimul rând, administrația locală trebuie să se se ocupe și de comercializarea acestui compost, în condițiile în care această piață este una în stadiu incipient. Deoarece acordarea subvențiilor va fi legată și de depozitarea gunoiului de grajd, fermierii ar putea avea probleme și să se trezească inclusiv cu sancțiuni”, spune specialistul în agricultură Mihai Constantinescu.

MAP a prezentat marți la Cluj stadiul programului “Controlul integrat al poluării cu nutrienți” în Transilvania, ocazie cu care a fost prezentat și codul de bune practici agricole pentru protecția apelor împotriva poluării cu nitrați din surse agricole.

Ionul nitrat reprezintă cea mai oxidată formă chimică a azotului întâlnită în sistemele naturale și cea mai accesibilă formă a azotului pentru microorganisme și plante. Poluarea cu nitrați din apă este considerată atunci când concentrația este mai mare de 50 mg/l.

La nivelul organismului uman, nitrații se transformă în nitriți care blochează capacitatea de transport al oxigenului în sânge. Efectele poluării cu nitriți sunt pierderi de sarcină sau afectarea fătului (sănătate), reducerea rezistenței plantelor, scăderea producției (agricultură), dezvoltarea explozivă a plantelor acvatice și mortalitatea piscicolă (mediu).

Loading...
Comenteaza