Pajiștile Clujului pot să dea lovitura în Europa

Pajiștile Clujului pot să dea lovitura în Europa
Pajiștile Clujului pot să dea lovitura în Europa
Pajiștile Clujului pot să dea lovitura în Europa

Mai multe zone din Transilvania pot fi revigorate prin fonduri europene pentru a deveni regiuni bioculturale. Pajiștile de la Deușu, din județul Cluj, cu un mare potențial de dezvoltare economică într-un mediu natural deosebit, au fost prezentate la Bruxelles ca unul dintre posibilele modelele de succes din Europa.

“Acolo sunt 300 ha de pajiști într-o zonă deosebită - unul dintre puținele areale de acest fel păstrate în zona Clujului, și cea mai bine administrată din România, aș spune - unde există stejari masivi sub care animalele pot să stea la umbră atunci când nu pasc. Sunt turme de bivoli, vaci și oi care astfel pot dea niște produse excepționale.

Important este însă ca un produs precum brânza de bivoliță să aibă acea etichetă că provine dintr-o zonă cu înaltă valoare naturală și bioculturală. Pentru acest lucru să se întâmple și ca să se obțină fonduri europene este nevoie de un efort conjugat al proprietarilor de terenuri din zonă, al autorităților, al cercetătorilor”, susține Tibor Hartel, profesor al catedrei maghiare de biologie și ecologie de la Universitatea Babeș-Bolyai Cluj.

Acesta a detaliat că există în Transilvania pășuni al căror viitor depinde de activitățile umane de acolo, unele chiar intense, în arii naturale protejate. “Căpițele de fân din Cioclovina (județul Hunedoara) fac parte integrantă din acel peisaj. Unele amenajări specifice se fac din crengile copacilor, dar aceștia nu sunt doborâți, ci lăsați în picioare. Sunt tehnici discreditate din punct de vedere economic, dar importante pentru pastrarea identității zonei”, a relatat oficialul UBB.

Fericirea urșilor vs PIB pe cap de locuitor

“Sunt și situații inverse, în sensul că în Italia pădurile au luat locul unor foste terenuri arabile. Practic, de acolo a dispărut civilizația. Mai departe se pune problema ce pui în locul lor: o pădure absoarbe 7 tone de CO2 la hectar, dar o livadă de măslini, 11 tone. Următoarea întrebare este ce facem acolo: o livadă tradițională sau una industrială? Trebuie să integrăm și omul în mediul înconjurător, dar și diversitatea acestor zone în integrarea europeană.

S-a făcut un proiect pentru copacii Pollard din regiunea Abruzzo, care nu sunt tradiționali acolo, dar s-au exclus păstorii din zonă. Am demarat un program în 57 de situri în țările din Europa pentru practici agricole tradiționale îmbinate cu biodiversitatea”, menționează Mauro Agnoletti, profesor la Universitatea din Florența.

Experții europeni au analizat ultimele evoluții ale coexistenței din România dintre carnivorele mari, precum urșii sau lupii, și oameni. Proiectele vizează amenajarea unor zone cu hrănitoare, delimitări cu garduri electrice, câini ciobănești folosiți în scop de avertizare. “Există trei zone din Uniunea Europeană unde se derulează un asemenea proiect: Harghita – România, Grosseto – Italia și Avila – Spania. În România, ursul era considerată multă vreme o specie de vânat, însă odată cu intrarea în UE ea a devenit una protejată, vânată doar cu derogare.

Mai nou, însă, numărul urșilor a crescut și sunt multe cazuri în care intră în gospodării. Autoritatea județeană a fost cooperantă în proiect, nu însă și cele naționale. Eforturile noastre se îndreaptă acum mai ales către conectarea la oamenii din zonă pentru că există o ruptură între localnici și administrația locală, iar oamenii se simt abandonați în fața acestei probleme”, precizează Valeria Salvatori, secretar general al Institutului de Ecologie Aplicată din Italia.

“Din păcate, este mai ușor să calculezi produsul intern brut pe cap de locuitor într-o regiune decât gradul de fericire a urșilor, iar clasificarea regiunilor din UE se face pe baza unor date statistice rigide, pe indicatori de competitivitate. Banii de la UE vor fi tot mai puțini pentru politica de coeziune în viitorul exercițiu financiar, 2021 – 2027. Nu-i mai puțin adevărat că fonduri destinate mobilității inteligente au fost folosite în România la asfaltarea străzilor”, observă Laszlo Csak, moderatorul dezbaterii.

Banii europeni, tot mai puțini

“Noi vrem să revigorăm tradițiile, dar într-un mod inteligent, în termeni moderni de sustenabilitate. Totuși, avem o problemă gravă pe noul buget european și vom respinge propunerile Comisiei Europene de a diminua fondurile pentru politica de coeziune și politica agricolă comună. Nu de aceea ne-au învestit oamenii cu încredere. Avem de partea noastră și Comitetul European al Regiunilor”, spune europarlamentarul Iuliu Winkler.

Dezbaterea “Diversitatea bioculturală - un instrument puternic pentru atingerea obiectivelor de sustenabilitate a UE” a avut loc în contextul în care conservarea mediului și a biodiversității este din ce în ce mai prezentă în strategiile de dezvoltare durabilă. UE promovează crearea de noi forme de parteneriate între diferite sectoare pentru atingerea obiectivelor de conservare a biodiversității și durabilitate.

Legătura dintre biodiversitate și diversitatea culturală este un instrument pentru atingerea obiectivelor de mediu, consolidarea unei identități europene partajate, esențială pentru viitorul UE. Deși există o bază de cunoaștere internațională mai mare asupra acestor probleme în cadrul conceptului de regiuni bioculturale, procesul decizional la nivel înalt rămâne în urmă cu adoptarea explicită a conceptului și a abordării inovatoare pe care o cuprinde.

Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor, eveniment cheie în politica regională a Uniunii Europene (UE) grupează, în perioada 7-10 octombrie, 9.000 de participanți (decidenți și experți locali, regionali, naționali și europeni) în cadrul a 100 de dezbateri, ateliere, expoziții și oportunități de rețea.

În cadrul SERO orașele și regiunile își arată capacitatea de a crea creștere și locuri de muncă, de a implementa politica de coeziune a UE și de a demonstra importanța nivelului local și regional pentru o bună guvernare europeană. Evenimentul a fost creat în 2003, fiind organiat de Comitetul European al Regiunilor (CER) și de Direcția Generală a Comisiei Europene pentru Politică Regională (DG Regio).

Acesta a devenit o platformă de rețea europeană pentru experți în dezvoltarea regională și locală. Principalele teme sunt schimbul de bune practici în materie de dezvoltare economică și incluziune socială, cooperarea transfrontalieră, parteneriatele public-privat, inovarea regională și dezvoltarea locală condusă de comunitate.

Printre participanți se numără reprezentanți ai CER, Parlamentului European, politicieni; oficiali guvernamentali; experți, reprezentanți din partea companiilor private, instituțiilor financiare, organizațiilor și asociațiilor; cercetători, doctoranzi sau studenți de masterat și practicieni în politica regională și urbană europeană.

Ce sunt HNV-urile

Terenurile agricole cu înaltă valoare naturală (HNV) sunt situate în Transilvania, Maramureș, dealurile subcarpatice și sud-vestul țării, unde agricultura de tip tradițional este principala activitate economică și un factor-cheie în conservarea naturii. Acestea sunt caracterizate de prezența vegetației naturale și seminaturale (pășuni, pajiști) foarte bogată în specii, fiind integrate într-un peisaj ce include elemente naturale (margini de câmpuri, garduri vii sau din piatră, zone împădurite sau cu arbuști, pâraie), petice de pământ cultivat și livezi tradiționale. Practicile agricole tradiționale au contribuit la menținerea zonelor, care livrează beneficii publice precum peisaje culturale, aer curat, apă și produse alimentare de calitate înaltă, calitatea vieții, oportunități pentru recreere, stocarea carbonului sau controlul inundațiilor. De aceste lucruri beneficiază întreaga societate, nu numai comunitățile locale.

Călin POENARU

(Bruxelles)

Loading...
Comenteaza