Video Prizonieri ai propriului succes. Infrastructura și birocrația alungă tinerii din Cluj

Prizonieri ai propriului succes. Infrastructura și birocrația alungă tinerii din Cluj
Trimișii Uniunii Europene vor să îi convingă pe tineri să rămână la Cluj

Clujul nu va reuși să “importe” masiv tineri din țară și din străinătate, așa cum își doresc diriguitorii orașului, până când infrastructura - reală și virtuală - nu va fi pusă la punct, avertizează specialiștii în tehnologie. “Până când vă hotărâți să introduceți tehnologia, plecăm toți în străinătate”, avertizează tinerii din oraș.

“Jumătate din generația mea este deja în străinătate, iar votul la alegerile europene nu este electronic, deci e foarte greu să își exprime opțiunea. Nouă ni se tot spune despre introducerea tehnologiei, dar la fisc declarațiile le depunem tot la ghișeu, iar serviciile în sănătate sunt tot nedigitalizate. Tinerii nu au chef să aștepte, merg acolo unde le este mai bine. Bucurați-vă că noi încă mai suntem aici, la Cluj, până nu plecăm și noi dincolo!”, avertizează reprezentantul unei organizații locale de tineret.

Smart City în România, talcioc de aplicații IT

“Unul dintre pilonii IT-ului din Cluj îl reprezintă universitățile, mulți tineri aleg să rămână aici datorită oportunităților oferite. Ideea să atragem resursa umană din afara Clujului, inclusiv din străinătate este viabilă doar în condițiile în care vom avea o strategie viabilă a locuirii, destule locuri destule în creșe, facilități urbane. Altfel aici, la Cluj, vom deveni prizonieri ai propriului succes”, consideră Bianca Muntean, director executiv al Clusterului ARIES Transilvania.

“Conceptul de Smart City a devenit un fel de talcioc de aplicații informatice, sunt tot felul de grefe de acest fel aplicate în orașe din România, mai mult sau mai puțin potrivite. La nivel național nu avem o strategie consecventă de guvernare electronică, instituțiile nu au interoperabilitate. În mod normal realitatea fizică ar trebui să se suprapună cu realitatea virtuală. Totuși, asistăm însă la o democratizare digitală, pot să anunț că există deja un stat paralel digital”, spune Adrian Ilie, expert în dezvoltare regională.

Startup-urile inovative, în criză de finanțare la Cluj

“Tinerii care se îndreaptă către antreprenoriat la Cluj trebuie să știe că un startup inovativ nu este un IMM; primul este ceva care aduce ceva nou, inovator, are nevoie de mult capital, de o forță de muncă specializată și de o piață mai mare față de un restaurant care vrea să introducă tehnologia pentru a-și reduce cheltuielile.

Firmele de aici, din Europa de Est, sunt slab capitalizate. Poți să ai o idee genială, dar nu vei avea ecosistemul care îți dă aripi. Și asta pentru că e o piață mică, unde cumpărăturile nu se fac majoritar pe card sau pe internet.

Tinerii din România, Republica Moldova, Ucraina pot ajunge doar la un anumit nivel, însă aici intervine aportul nostru deoarece prin rețelele din care facem parte, ei pot să ajungă în contact nu numai cu alți antreprenori, dar și cu marile companii și cu marile fonduri de investiții. Deci li se vor deschide porțile.

Antreprenorii sunt cei care vin cu posibilități, nu cu probleme și tocmai de aceea universitățile din Cluj trebuie să încurajeze antreprenoriatul. Tot aud că o instituție sau alta dezbat ce platformă informatică să introducă. Nu contează platforma, ci cum îi aduci pe oameni acolo și mai ales cum îi reții”, menționează Diana Rusu, managerul acceleratorului de business Spherik.

Antonia, angajat-model la primărie

“Digitalizarea a început să joace un rol extrem de important în viața noastră; avem telefonul mobil care înlocuiește multe aparate de acum 10-20 de ani, legătura cu autoritățile, cu tot ce ne înconjoară se face cu ajutorul acestuia. Clujul a devenit nu doar un reper pentru România, ci chiar un model de dezvoltare pe care vor să îl urmeze orașe din Balcani, din Europa de Est”, spune Andrei Kelemen, director executiv al Cluj IT Cluster.

“Clujul are acum cel mai modern sistem de iluminat public din România, prin tehnologie led, dar și controlat de pe o aplicație mobilă. Funcționarul virtual Antonia, de la primărie, procesează 90 de tipuri de formulare. Clujul are avantajele sale de a reduce decalajele față de alte orașe ale Europei pe care le ia drept model și chiar de a le depăși. Pregătim orașul pentru a colecta o bază cât mai mare de date și de a le interpreta corespunzător.

Vom demara programul Science in the City pentru a pregăti cetățenii pentru viitor, iar pentru dezvoltarea infrastructurii vom iniția parteneriate cu universitățile, cu societatea civilă, vom angaja specialiști în politici publice. Am implementat bugetarea participativă, pe internet și în afara acestuia, în cel mai mare cartier al orașului, pentru a afla ce își doresc cetățenii”, a explicat Ovidiu Cîmpean, director al direcției de dezvoltare din Primăria Cluj-Napoca.  

Eveniment organizat "pe ultima sută"

Dezbaterea despre politicile europene care promovează digitalizarea și inovația a avut loc la ClujHub. Principalele teme abordate au fost cum beneficiază orașele și cetățenii de pe urma digitalizării, cum influențează digitalizarea modul în care cetățenii se pot implica în luarea deciziilor sociale, economice, politice și din viața de zi cu zi, de ce orașele inteligente sunt o oportunitate pentru antreprenori și cetățeni.

Alte subiecte dezbătute au fost a patra revoluție industrială; E-guvernarea ca mijloc de a promova transformarea digitală; oportunitățile pe care digitalizarea le oferă companiilor mici și mijlocii. Evenimentul „Inovație locală într-o Europă digitalizată” a fost organizat de Biroul Parlamentului European în România și face parte din seria de dezbateri organizate în contextul campaniei de promovare a importanței participării la vot la alegerile europene din 26 mai.

În Cluj-Napoca sunt funcţionale peste 70 de proceduri digitale şi aplicații ale tehnologiei în domeniul administraţiei publice, acestea fiind grupate în câteva mari categorii: “Relația cetăţean - Primărie”, “Transport public şi mobilitate urbană”, “Energie şi Mediu”, “Acces la Internet şi Turism”. Pe lângă funcționarul virtual Antonia, există 90 de tipuri de cereri care se pot depune online și 29 de documente administrative fiscale care pot fi comunicate cetățenilor în format electronic.

Loading...
Comenteaza