Video Foto Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni

Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Ferma Steluța s-a primenit cu fonduri de la UE de 3 milioane de euro | Foto: EU2019 - Cornelia Smet
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni
Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni

O delegație formată din trimiși ai Comisiei Europene și din jurnaliști specializați în agricultură a vizitat trei dintre unitățile de producție reprezentative ale județului. Fructele din livezi, uleiurile presate la rece și brânza maturată în grotă au adus notorietate regională Clujului, dar sunt date ca exemple de succes și în Europa.

Delegația europeană și-a propus să monitorizeze aplicarea Politicii Agricole Comune în Transilvania. Traseul de 400 km a mai cuprins obiective ferme din județele Mureș, Cluj, Alba și Sibiu. În Mureș a fost vizitată ferma de cereale de la Adămuș, în Alba, cramele de la Jidvei și Tăuni, dar și o unitate de procesare a laptelui în comuna Unirea. Traseul a mai cuprins descinderi la Castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă și în stațiunea Bazna.

Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni

Steluța: din livadă, în unitate de procesare

Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni

Familia Mitre a preluat Ferma Steluța în 2011, cu plantații îmbătrânite și depășite tehnologic. 42 ha de livadă au fost replantate cu cireși, dar și cu pruni și caiși, prin fonduri europene nerambursabile de 1,6 milioane de euro, în 2012, iar un antrepozit frigorific de 1.200 de tone cu atmosferă controlată și o extensie de 14 ha din livada cu meri au fost finanțate prin proiect UE, de 1,3 milioane, din 2017. 

“Tatăl meu a făcut același business toată viața, am ales să îi continui munca. Producem cireșe pe 28 ha, mere pe 20 ha, prune pe 10 ha. Marile probleme sunt lipsa de lucrători, schimbările climatice și piața tot mai dificilă din cauza importurilor masive. Merele tradiționale vor fi din ce în ce mai greu de vândut, de aceea încercăm să le procesăm, mai întâi suc, apoi mere uscate, dulceață, cidru.

Găsești greu oameni în România, nu putem angaja imigranți ca în Vest. Ne trezim că într-o zi că vin, îi plătim, iar ziua următoare nu mai vin. E foarte stresant pentru angajator. Aici avem nevoie de patru oameni pentru a face munca unui om în Olanda, deși munca este aceeași”, spune administratorul fermei, Dan Mitre.

Brânza de Năsal, preluată de Moldovan

Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni

Laptele provine de la vaci Bălțată Românească, Holstein sau Simmental. Aici se mai fac sortimentele Produs de Țaga, Bobâlna, Moeciu, Fizeș. Materia primă vine doar din fermele membre ale CASA. Sunt 463 de furnizori din județele Cluj, Alba, Sălaj, Bistrița Năsăud. Cooperativa dispune de 4.600 ha, de 5.500 de vaci și de 2.000 de oi. CASA are 70 de membri activi și încă 10 pe cale să intre în asociere, 11 ingineri, șapte veterinari și a accesat proiecte europene de trei milioane de euro.

Fabrica de Brânzeturi Transilvania, deținută de fermierii din Cooperativa Agricolă Someș-Arieș (CASA) și-a au relansat producția și continuă povestea brânzei care își datorează gustul specific bacteriei care trăiește doar în stânca peșterii din Țaga.

Procesul de producție durează 1-2 luni, timp în care în tunelul din peșteră se păstrează brânza maturată. Pe suprafață se obține o pieliță roșiatică, brânza fiind transformată din exterior într-una moale, cu gust specific, picant.

“Unitatea a fost preluată de antreprenorul Cosmin Moldovan, de la Carmangeria Sânnicoară, care vrea să facă un proiect pe fonduri europene. Ar trebui adus cel puțin un utilaj care să învârtă calupurile de brânză, e foarte greu să pui să facă așa ceva un om o dată la două zile”, spune Lucian Cuibus, președintele Asociației Slow Food Transilvania.   

Biscuiți din șrot de dovleac la Luncani

Produsele tradiționale ale Clujului, apreciate de europeni

La fabrica de uleiuri Luna Solai tehnologia este de presare la rece. Felicia Tulai lucra într-o corporație din București, dar a decis să se întoarcă și să dezvolte mica afacere a parinților săi, la Luncani. “Am reușit să găsesc un fermier cu producție certificată ecologic în România, ca să pot face acest tip de producție. M-am gândit să încep să fac și biscuiți fără gluten, din șrot de dovleac, in sau cânepă”.

Aici lucrează opt angajați, toți din sat. Mare parte a semințelor sunt achiziționate de la fermierii locali. Uleiurile sunt fabricate din semințe de floarea-soarelui, in, dovleac, cânepă, nuc. Produsele sunt vândute prin magazine locale partenere, magazinele alimentare din țară, târguri sau prin magazinul on-line.

Planurile prevăd investiții într-o nouă linie de producție care să ofere posibilitatea de creștere a cantității. Producția de anul trecut a fost de 90.000 litri, 80% fiind de floarea-soarelui, iar restul, împărțit în mod egal între rapiță, dovleac, nuc și cânepă. Uleiurile au certificare ISO 2020 și au primit, ani la rândul, 2-3 stele la Bruxelles.

Loading...
Comenteaza