Proiect de lege privind impozitarea bacșișului, depus în senat

Proiect de lege privind impozitarea bacșișului, depus în senat
| Foto: DPA

Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Teodorovici, a depus, la Senat, proiectul de lege privind impozitarea bacşişului încasat de la clienţi în cazul serviciilor de restaurant, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor.

Proiectul de act normativ prevede completarea OUG 28/1999, privind obligaţia operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, cu un nou articol.

Astfel, bacşişul este definit ca "orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus faţă de contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate de către operatorii economici care desfăşoară activităţi corespunzătoare codurilor CAEN: 5610 «Restaurante», 5630 - «Baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor»". Bacşişul nu poate fi asimilat unei livrări de bunuri sau unei prestări de servicii, conform proiectului.

Bacşişul este definit în vederea evidenţierii acestor sume pe bonul fiscal, instituirea obligaţiei de evidenţiere pe bonul fiscal a bacşişului încasat de la clienţi, în cazul serviciilor de restaurant, baruri şi alte activităţi de servire a băuturilor, indiferent de modalitatea de plată a acestuia. Evidenţierea bacşişului pe bonul fiscal nu este obligatorie pentru livrările la domiciliu.

Actul interzice condiţionarea, sub orice formă, a livrărilor de bunuri sau a prestărilor de servicii de acordarea bacşişului. Se instituie obligaţia operatorului economic de a înmâna clientului o notă de plată, în prealabil emiterii bonului fiscal. Nota de plată va conţine rubrici destinate alegerii de către client, a nivelului bacşişului pe care acesta doreşte să îl ofere.

Nivelul bacşişului oferit de client poate varia între 0% şi 15%. Se instituie obligaţia operatorului economic de a distribui sumele provenite din încasarea bacşişului, integral salariaţilor, potrivit unui regulament intern şi de a le înregistra în contabilitate pe seama conturilor de datorii/analitic distinct.

În situaţia în care plata contravalorii consumaţiei se face prin ordin de plată şi se emite factură, bacşişul se evidenţiază distinct pe aceasta. Se lasă la opţiunea operatorului economic, posibilitatea marcării bacşişului pe acelaşi bon fiscal cu bunurile livrate/serviciile prestate sau pe un bon fiscal distinct, în funcţie de situaţia de fapt, respectiv de momentul în care valoarea bacşişului este cunoscută de către emitentul bonului fiscal.

Bacşişul se introduce în baza de date a aparatelor de marcat electronice fiscale sub formă de articol, cu denumirea „bacşiş”.

Pentru salariat, sumele provenite din bacşiş sunt calificate ca venituri din alte surse, fiind supuse impunerii prin reţinere la sursă la momentul acordării veniturilor de către plătitorii de venituri. Astfel, veniturile nu se cuprind în baza de calcul a contribuţiei de asigurări sociale.

"După abrogarea prevederilor care reglementau modul de definire, înregistrare şi fiscalizare a bacşişului, respectiv OUG nr. 8/2015, organizaţiile profesionale şi patronale din domeniul HORECA au solicitat public, în repetate rânduri, să analizeze posibilitatea introducerii unei noi reglementări legale a bacşişului în acest domeniu. În prezent, în România, bacşişul reprezintă o practică întâlnită frecvent, în special în domeniul restaurantelor şi barurilor, valoarea totală a sumelor de această natură plătite şi respectiv încasate fiind considerabilă", arată expunerea de motive a proiectului.

Conform documentului semnat de ministrul Eugen Teodorovici, valoarea bacşişului încasat în sectorul economic vizat este între 750 milioane lei şi 1,5 miliarde lei.

"Cifra de afaceri a sectorului economic vizat este semnificativă la nivelul economiei naţionale, circa 15 miliarde lei, ceea ce înseamnă că şi valoarea bacşişului încasat în acest sector este semnificativ, în evaluarea noastră între 750 milioane lei şi 1,5 miliarde lei. Aceste venituri ale angajaţilor din sector sunt nefiscalizate", conform sursei.

Proiectul a fost înregistrat luni în procedură de urgenţă.

Senatul este prim for legislativ sesizat, Camera Deputaţilor fiind decizională în acest caz.

Loading...
Comenteaza