Foto Regiunile Ardealului cer bani direct de la Bruxelles. Soluția propusă: investițiile integrate

Regiunile Ardealului cer bani direct de la Bruxelles. Soluția propusă: investițiile integrate
Oficialii români s-a plâns la Bruxelles de subfinanțarea majorității regiunilor din țară
Regiunile Ardealului cer bani direct de la Bruxelles. Soluția propusă: investițiile integrate
Regiunile Ardealului cer bani direct de la Bruxelles. Soluția propusă: investițiile integrate
Regiunile Ardealului cer bani direct de la Bruxelles. Soluția propusă: investițiile integrate
Regiunile Ardealului cer bani direct de la Bruxelles. Soluția propusă: investițiile integrate
Regiunile Ardealului cer bani direct de la Bruxelles. Soluția propusă: investițiile integrate
Regiunile Ardealului cer bani direct de la Bruxelles. Soluția propusă: investițiile integrate
Regiunile Ardealului cer bani direct de la Bruxelles. Soluția propusă: investițiile integrate
Regiunile Ardealului cer bani direct de la Bruxelles. Soluția propusă: investițiile integrate
Regiunile Ardealului cer bani direct de la Bruxelles. Soluția propusă: investițiile integrate
Regiunile Ardealului cer bani direct de la Bruxelles. Soluția propusă: investițiile integrate
Regiunile Ardealului cer bani direct de la Bruxelles. Soluția propusă: investițiile integrate
Regiunile Ardealului cer bani direct de la Bruxelles. Soluția propusă: investițiile integrate
Regiunile Ardealului cer bani direct de la Bruxelles. Soluția propusă: investițiile integrate

Diferența enormă de dezvoltare dintre regiunile din Transilvania și cele din Vestul Europei poate fi redusă doar prin sume alocate din politicile specifice ale UE, în condițiile în care Comisia Europeană vrea să taie serios din acești bani, avertizează reprezentanții administrațiilor locale și județene. Grupate în Alianța Vestului (AVE) – municipiile Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea și Arad vor să o ia pe calea cea mai scurtă și mai bănoasă: investițiile teritoriale integrate (ITI), alocate direct de la Bruxelles. Delta Dunării a obținut astfel 1,1 miliarde de euro. 

 “În România există o discrepanță foarte mare între zonele urbane și cele rurale, printre cele mai mari din Europa. Există un risc major de sărăcie, poate doar în Bulgaria este o așa de mare diferență. Această discrepanță nu doar că nu s-a diminuat în ultimii ani în România, ci a crescut de la 17 la 28%: în timp ce în București situația se îmbunătățește, celelalte șapte regiuni ale țării rămân în urmă. Sunt diferențe enorme la produsul intern brut pe cap de locuitor în județe, în unele dintre ele acesta a scăzut cu 40-50%.

Oamenii pleacă să lucreze în alte țări, România a pierdut în ultimul an 400.000 de lucrători. Să lăsăm deoparte Bucureștiul și să ne ocupăm de celelalte regiuni. Nu putem reduce inegalitatea între județele sărace și cele bogate existente în fiecare regiune fără banii din politica de coeziune. Fondurile ar trebui alocate pentru a sprijini administrațiile locale, altfel tendința care se manifestă este exact contrară politicii de coeziune”, este de părere Arpad - Andras Antal, primarul municipiului Sfântu Gheorghe.

“Trebuie să avem o nouă abordare: cea teritorială, este nevoie de flexibilitate pentru proiecte care se încadrează într-o tematică specifică unei zone. Orașele joacă un rol important în dezvoltarea regiunii, dar sunt esențiale și legăturile între aceste localități. Politica de coeziune și politica agricolă comună nu pot fi subfinanțate. Este necesar să trecem însă de la o finanțare națională, la finanțarea regională, cu o abordare mai eficientă a politicii de coeziune.

S-a convins și Comisia Europeană ce greu se implementează proiectele în modalitatea existentă  până acum. Trebuie să întărim însă capacitatea administrativă și de cooperare între principalii actori (administrație, mediul economic, mediul academic și societatea civilă), dar și să angrenăm cetățeanii. Sunt dezbateri publice pe anumite proiecte la care nu participă niciun cetățean”, observă europarlamentarul Iuliu Winkler.

“Va fi foarte greu să facem ITI în România fără finanțarea politicilor de coeziune și agricolă comună. Suma alocată României din fondurile europene se mărește pentru viitorul exercițiu financiar, 2021 – 2027, cu 8%, până la 30,6 miliarde de euro. Totuși, pentru lucrările de infrastructură mare (autostrăzi, drumuri) - de care avem cea mai mare nevoie – vom avea la dispoziție doar în jur de 1 miliard de euro, dar sperăm să putem realoca bani pentru ele din alte părți.

Din păcate, în România avem multe teritorii părăsite, unde populația îmbătrânește. Ar fi un obiectiv ambițios să ne propunem să aducem acasă cei 4 milioane de români plecați în străinătate, dar măcar să asigurăm serviciile sociale (acces la educație, apă electricitate) pentru toți cei din țară, fie ei din Cluj, Timiș sau Iași”, anunță Mihaela Toader, secretar de stat în Ministerul Fondurilor Europene.

“În România este nevoie urgentă de intervenții pentru personalizarea dezvoltării regionale. Nu este necesar să cheltuim fonduri europene în anumite situații, penntru că UE nu este un sac fără fund, așa cum ar crede unii. Trebuie să ajutăm județele să se dezvolte, să căutăm soluții locale pentru probleme locale.

Nu este destul să îi dai unul tânăr fermier 40.000 sau 100.000 de euro, dacă acesta nu are cum să își vândă produsele. ITI sunt singura soluție atât pentru dezvoltarea rurală, cât și cea urbană a regiunilor din România. Prima experiență cu ITI din țară, cea a Deltei Dunării, trebuie extinsă și în alte județe”, a spus senatorul Barna Tanczos.

“Practica de până acum ne învață că pentru ca ITI să funcționeze este necesară cooperarea între instituții, asumarea răspunderii. Aici nu putem să comparăm regiunile de același fel din UE, pentru că românii din Galați sau Brăila nu migrează către regiuni din Cehia sau Polonia. Statistica arată clar că în România nu am reușit să ne ocupăm decât de 20% din teritoriul țării, cu toate valurile de finanțare care au trecut peste noi”, a menționat Csaba Borboly, președintele Consiliului Județean Harghita.

“Ca să implementăm ITI avem nevoie de capacitate administrativă, fără aceasta nu se poate face dezvoltare economică. Nu este destul să faci investiții în infrastructură, educație sau capital uman. ITI este un instrument deja promovat cu succes în Polonia”, a precizat Vitoria Alliata di Villafranca, director al Direcției Generale pentru Politică Regională a Comisiei Europene (DG Regio).

Săptămâna Europeană a Regiunilor și Orașelor (SERO), eveniment cheie în politica regională a Uniunii Europene (UE) a grupat, în perioada 7-10 octombrie, 9.000 de participanți (decidenți și experți locali, regionali, naționali și europeni) în cadrul a 100 de dezbateri, ateliere, expoziții și oportunități de rețea.

În cadrul SERO orașele și regiunile își arată capacitatea de a crea creștere și locuri de muncă, de a implementa politica de coeziune a UE și de a demonstra importanța nivelului local și regional pentru o bună guvernare europeană. Evenimentul a fost creat în 2003, fiind organiat de Comitetul European al Regiunilor (CER) și de Direcția Generală a Comisiei Europene pentru Politică Regională (DG Regio).

Acesta a devenit o platformă de rețea europeană pentru experți în dezvoltarea regională și locală. Principalele teme au fost schimbul de bune practici în materie de dezvoltare economică și incluziune socială, cooperarea transfrontalieră, parteneriatele public-privat, inovarea regională și dezvoltarea locală condusă de comunitate.

Printre participanți s-au numărat reprezentanți ai CER, Parlamentului European, politicieni; oficiali guvernamentali; experți, reprezentanți din partea companiilor private, instituțiilor financiare, organizațiilor și asociațiilor; cercetători, doctoranzi sau studenți de masterat și practicieni în politica regională și urbană europeană.

Călin POENARU

(Bruxelles)

Cum funcționează ITI

Din exercițiul financiar 2014-2020, UE a introdus mecanismele ITI care se adresează finanțării, din fondurile de coeziune, a dezvoltării regiunilor din cadrul unei țări membre. O entitate de tip ITI accesează fonduri din toate programele regionale, în limita unor sume stabilite până la începerea exercițiului financiar, în urma negocierilor duse de guvern. Avantajul ITI este că sumele prevăzute sunt blocate fix pentru regiunea respectivă, banii neputând fi folosiți pentru a finanța proiecte ce nu au legătură cu regiunea respectivă. În România, pentru exercițiul financiar 2014-2020, există doar ITI Delta Dunării. Programul funcționează cu cel mai mare succes în Franța, Marea Britanie, Cehia, Italia, Olanda.

Alianța Vestului, pe urmele Deltei Dunării

Cei patru primari ai Alianței Vestului (municipiile Cluj-Napoca, Timișoara, Oradea, Arad) au anunțat că vizează realizarea de proiecte comune din fonduri europene în viitorul exercițiu financiar european, deoarece în actuala perioadă de programare, 2014 – 2020, organizația nu poate să acceseze direct fonduri structurale și de investiții europene. AVE vrea să atragă fonduri europene printr-o nouă formă de organizare - ITI. Modelul de finanțare vizat este cel deja promovat de Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară Delta Dunării, care a obținut 1,1 miliarde de euro direct de la Bruxelles pentru județele Tulcea și Constanța.

Regiunile Ardealului cer bani direct de la Bruxelles. Soluția propusă: investițiile integrateBrâncuși, promovat în “capitala” Europei

Bruxelles-ul este împânzit cu afișe despre cea mai amplă retrospectivă Constantin Brâncuși din ultimii 25 de ani, organizată cu sprijinul Institutului Cultural Român la Centrul Bozar, în cadrul Festivalului Europalia. Aceasta reunește fotografii, documente și opere de artă din mari muzee ca Tate Gallery (Londra), Muzeul Rodin şi Centrul Pompidou (Franța), Muzeul Hirshhorn (Washington) sau Muzeul Guggenheim (New York), dar şi lucrări din colecții private. Expoziția care ocupă 1.500 mp, cuprinde 250 de obiecte, lucrări, fotografii, schiţe, documente. Celebra lucrare “Cumințenia pământului” este la loc de cinste. O atenţie deosebită este conferită studioului lui Brâncuşi, şi lucrărilor contemporanilor, prietenilor şi elevilor săi Amedeo Modigliani, Man Ray, Fernand Leger, Marcel Duchamp şi Isamu Noguchi. Europalia este manifestarea culturală de cea mai mare amploare din Belgia, fiind organizată sub patronajul Familiei Regale a Belgiei.

Loading...
Comenteaza