Statul ia de la o familie obişnuită taxe şi impozite de 3 milioane de lei. Ce înseamnă acești bani

Statul ia de la o familie obişnuită taxe şi impozite de 3 milioane de lei. Ce înseamnă acești bani
| Foto: Arhiva

Trei milioane de lei este costul fiscal al unei familii medii cu un copil în România. Potrivit unui studiu, cu această sumă statul ar putea reabilita 3 secţii de pediatrie sau ar putea moderniza a 4 km de drum judeţean ori 5 şcoli din comune.

KPMG în România a publicat “Povestea familiei”, o analiză a costurilor fiscale care răspunde acestor întrebări într-un mod cât mai practic și mai ușor de înțeles.

Este vorba despre doi oameni obișnuiți, Andrei și Andreea. "Ei pot fi vecinii tăi, colegii tăi de muncă, cei care stau în autobuz lângă tine dimineața. Sunt o familie de tip mediu, doi adulți și un copil, din România, care locuiește într-un oraș nici mic, nici mare (de exemplu, Buzău). La 20 de ani, fiecare dintre ei se angajează, câștigând primii bani. Ambii urmează să câștige un salariu mediu brut lunar de 4,488 RON fiecare, ceea ce conduce la un venit net lunar per familie de 5,250 RON. La terminarea facultății, Andreea se va angaja ca funcționar la administrația fiscală locală. Andrei se va angaja ca inginer în mediul privat, la o fabrică locală. Cei doi vor lucra aici tot restul carierei.

În ceea ce privește consumul, ne vom raporta la coșul de cumpărături mediu de-a lungul întregii vieți a indivizilor. Acesta va acoperi nevoile de bază ale familiei (mâncare, îmbrăcăminte, transport public, cheltuieli legate de sănătate, întreținere locuință, electricitate, apă curentă, gaz etc.). Pentru a putea reflecta realist nivelul cheltuielilor acestei familii, am adăugat o sumă suplimentară pentru consumul de combustibil, de tutun și de alcool. Astfel, nivelul cheltuielilor lunare pentru o familie de două persoane ar fi 3,804 RON, în timp ce cheltuielile lunare ale unei familii de trei persoane ar fi 5,079 RON. La aceste sume, se vor adăuga alte cheltuieli cu caracter ocazional sau temporar, cum ar fi chiria, ratele de leasing, ratele de credit, costuri de asigurare, impozite și taxe locale, precum și alte ajustări în primii ani de activitate în ceea ce privește cheltuielile cu combustibilul.

Când Andrei și Andreea împlinesc 23 de ani, se mută împreună, într-o garsonieră, cu o chirie lunară de 800 RON, urmând să petreacă aici următorii cinci ani. Andrei și Andreea fiind dedicați carierei, vor fi promovați și vor beneficia de creșteri salariale pe măsura trecerii timpului . Fiecare  va fi promovat de 3 ori, la intervale succesive de 10 ani, prima creștere salarială fiind de 20%, iar următoarele două creșteri salariale  fiind de 10% fiecare. Din când în când, pe parcursul vieții, cei doi vor apela la un card de cumpărături.

În acest context, cei doi hotărăsc să-și întemeieze o familie și astfel se vor declanșa o serie de evenimente importante pentru povestea lor. Când împlinesc 27 de ani, cei doi se vor căsători. După o petrecere frumoasă alături de rude și mulți prieteni, cuplul va păstra un cadou bănesc de 10,000 RON, suma pe care o economisesc.

Un an mai târziu, cei doi vor lua o nouă decizie: vor cumpăra un apartament cu 2 camere. Găsesc un apartament potrivit pentru ei, localizat într-o zonă bună, mediană, într-un imobil nou, la un preț avantajos de 39,000 Euro. Pentru a reuși să îl cumpere, cei doi vor primi un ajutor material din partea părinților pentru a putea vira avansul obligatoriu de 5%. Astfel, vor opta pentru un credit ipotecar Prima Casă pe care îl vor plăti în următorii 30 de ani.  

Urmează mobilarea apartamentului, care pe cei doi îi va costa în total 10,000 RON. Vor folosi cu această ocazie banii economisiți după nuntă.

Când cei doi împlinesc 29 de ani, familia noastră se va extinde. Cei doi se vor bucura de nașterea primului si singurului lor copil, Cristian. În anul următor, își vor cumpăra o mașină second – hand de la o persoană fizică. Vor apela la un credit de nevoie personale în valoare de 25.000 RON, pe o perioadă de 5 ani. Cei doi vor păstra această mașină timp de 10 ani, după care o vor casa prin programul Rabla, obținând un tichet valoric de 6.500 Ron[8]. Vor folosi acest tichet pentru a achiziționa o mașină nouă, de data aceasta, în leasing, pe o perioadă de 5 ani. Pentru a achita avansul de 20%, își vor folosi economiile. Cu această ocazie, vor încheia și o asigurare CASCO, pe care însă o vor păstra numai până la finalizarea ratelor de leasing.

Urmează ca familia să se bucure de o viață obișnuită și liniștită.

· Vor merge anual în două concedii în afara orașului, de obicei unul la mare și unul la munte; după 14 ani, familia își va suplimenta bugetul de călătorii cu 50%;

· Își vor rezerva o parte din venit și din timp pentru divertisment: o ieșire lunară la restaurantul lor preferat și o piesă de teatru sau un film;

· Cheltuielile lunare ale familiei sunt cele obișnuite: Andrei fumează moderat (nu depășește 10 țigări pe zi) și împreună cei doi au un consum mediu de alcool, familia cumpără mâncare și își achită utilitățile.

Cristian va rămâne în povestea noastră până la vârsta de 19 ani, când părăsește casa părinților, plecând la facultate. După plecarea lui Cristian, cei doi hotărăsc să călătorească mai mult, dublând bugetul alocat până atunci călătoriilor.

La vârsta de 50 ani, cei doi își vor renova apartamentul, investind în renovare 10,000 Euro. Folosesc cu această ocazie economiile din ultimii ani. Așa cum se petrece în orice familie, și în familia noastră va avea loc un eveniment tragic, cu puternic impact emoțional, dar și patrimonial. Când Andrei împlinește 52 ani, ca urmare a decesului părinților lui, va primi moștenire un apartament cu două camere în același oraș. După o dezbatere serioasă, cei doi vor lua hotărârea să-l vândă. Vor găsi destul de repede un cumpărător care să le ofere o sumă de 39,000 Euro. Jumătate din această sumă, cei doi i-o dăruiesc lui Cristian. Restul de bani le rămân lor și îi păstrează pentru anii de pensie. După ce se pensionează, atât Andrei cât și Andreea vor câștiga pensia medie lunară de 1,172 RON. Vor mai ieși în oraș la restaurant, și vor continua să meargă la teatru sau film, însă vor renunța la concedii, bugetul lor fiind mai restrâns. Hotărăsc să renunțe și la mașină, pe care i-o dăruiesc lui Cristian. Ca urmare a unor probleme de sănătate, Andrei renunță la fumat. Andrei și Andreea primesc periodic un ajutor material de la Cristian, de aproximativ 4,600 Ron/an. Cei doi se vor bucura în continuare de o viață liniștită, împreună, își vor vizita prietenii și vor fi vizitați la rândul lor de nepoți.

Povestea noastră va lua sfârșit când cei doi împlinesc 80 ani", scriu cei de la KPMG. 

Iată și concluziile studiului:

"Familia noastră are, de-a lungul vieții, numeroase activități ce determină plata către stat a unor sume de bani. În exemplul analizat de noi, totalul taxelor și impozitelor plătite către stat este de aproximativ 3 mil. RON.

Cea mai mare parte din această sumă o reprezintă taxele reținute din salariul brut, respectiv 2.5 mil RON. Din acest total, aproximativ 600,000 RON reprezintă CASS, numai această sumă fiind suficientă pentru a finanța 4 nopți de spitalizare pentru 307 de persoane într-un spital privat sau achiziția a 3 ambulanțe. TVA plătită pe parcursul întregii vieți este de aproximativ 400.000 RON, sumă suficientă pentru achiziția unei autospeciale de pompieri sau dotarea a 6 școli cu calculatoare și licențe software. Deloc de neglijat este suma aferentă accizelor pentru consumul de alcool, tutun și combustibil, respectiv aproximativ 67.000 RON. 

Folosirea mașinii are un cost fiscal total de aproximativ 64,000 RON, sumă calculată luând în calcul un consum mediu anual de 480 litri benzină și 8,000 Km parcurși. Din această sumă accizele pentru combustibil reprezintă aproximativ 27,000 RON. TVA aferentă achiziției mașinii în leasing și pentru consumul de combustibil reprezintă aproximativ 28,000 RON, la care se adaugă rovinieta și impozitul pe mijloacele de transport".

René Schöb, Partner, Head of Tax & Legal, KPMG în România, explică: “Având în vedere presiunea în creștere asupra bugetului de stat și deficitului comercial, eficiența cheltuielilor publice ar trebui să fie o prioritate. O evoluție pozitivă în această privință nu ar oferi doar un echilibru fiscal, ci ar promova stabilitatea structurală și ar îmbunătăți perspectivele pe termen lung ale proiectelor în domenii esențiale, precum educația, sănătatea sau infrastructura. Deși consensul în politica fiscală a fost o provocare în ultimii ani, sperăm că o schimbare a abordării ar prioritiza alocările bugetare, optimizând cheltuielile pentru a oferi cetățenilor acces la servicii extinse și de calitate. Rapoartele Organizației Națiunilor Unite și ale Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică relevă o conexiune directă între administrarea optimă a taxelor colectate și fericirea și bunăstarea cetățenilor, așadar factorul transformațional nu este cât se colectează, ci mai degrabă cum folosești bugetul în interesul celor pe care îi reprezinți.”

Potrivit KPMG, din taxele plătite de-a lungul vieții de către Andrei și Andreea, statul ar fi putut investi suma totală  în una din următoarele categorii:

  • Reabilitarea a trei secții de pediatrie în spitale de stat;
  • 4 nopți de spitalizare într-un spital privat pentru 1,525 oameni;
  • Construirea unui compartiment de urgențe într-un spital de stat;
  • Modernizarea a 4 km de drum județean;
  • Furnizarea a 13 ambulanțe pentru autostradă;
  • Cumpărarea a 5 autobuze urbane noi;
  • Achiziția de 6 autospeciale pompieri;
  • Modernizarea a 5 școli din comune;
  • Dotarea a 46 de școli cu calculatoare (inclusiv licențe software)
  • Reabilitarea a 2 baze sportive (săli de sport și terenuri de sport);
  • Proiectarea și execuția a două săli de sport într-o școală de stat;
  • Salariul a 4 profesori din învățământul pre-universitar pentru 10 ani.

"Având disponibile aceste informații, apar o serie de noi întrebări: Dacă fiecare dintre noi ar putea alege cum este direcționată suma taxelor și impozitelor plătite către stat, ce proiecte publice ar beneficia de o alocare mai mare? Cum ar fi influențate comunitățile noastre? Ar fi mai eficientă o asemenea direcționare? Cum ar putea funcționa un astfel de sistem de direcționare a taxelor și impozitelor plătite de fiecare dintre noi?", se întreabă, în final, autorii studiului.

Loading...
Comenteaza