Topul în care Clujul nu se poate apropia de Bucureşti

Topul în care Clujul nu se poate apropia de Bucureşti
| Foto: Arhiva

Traficul de pasageri pe Aeroportul Internaţional Cluj a fost, în 2018, de 2,78 milioane de pasageri, în creştere cu 3,5% faţă de 2017. Chiar şi în aceste condiţii, cifrele sunt de aproape 5 ori mai mici decât cele raportate de Aeroportul Internaţional Henri Coandă (Otopeni/Bucureşti).

Traficul de pasageri pe cele 17 aeroporturi din ţară s-a majorat anul trecut cu peste 7% în 2018 faţă de anul precedent, până la 21,8 milioane de oameni, arată datele de la Asociaţia Aeroporturilor din România (AAR) consultate de Ziarul Financiar.

Cel mai mare aeroport din ţară rămâne Henri-Coadă (Otopeni), care a fost tranzitat anul trecut de peste 13 milioane de oameni, mai mult cu aproape 8% faţă de anul precedent.

Locul secund a fost ocupat de aeroportul Avram Iancu din Cluj-Napoca, tranzitat de 2,78 de milioane de pasageri, plus 3,5%.

Podiumul este completat de către aeroportul Traian Vuia din Timişoara, care însă a cunoscut o reducere a numărului de pasageri. Aerogara a fost tranzitată de 1,5 milioane de pasageri, minus 6,4% faţă de anul 2017, mai arată datele publice. Evoluţia vine în contextul în care anul trecut compania românească low-cost Blue Air a renunţat la toate cursele din Timişoara, iar compania low-cost Ryanair şi-a restrâns şi ea activitatea de pe al treilea cel mai mare aeroport din ţară.

Cele mai mari trei aeroporturi din ţară, Henri Coandă (Otopeni), Avram Iancu din Cluj-Napoca şi Traian Vuia din Timişoara au avut anul trecut un trafic total de 18 milioane de pasageri, adică au generat circa 83% din numărul total de pasageri de pe toate aeroporturile din ţară.

În topul aeroporturilor din provincie, Clujul, Timişoara şi Iaşiul sunt urmate de Sibiu şi Craiova, aeroportul din zona Olteniei cunscând în ultimii ani una dintre cele mai dinamice dezvoltări. În 2010, de exemplu, la Craiova se îmbarcau 24.000 de pasageri, iar anul trecut traficul s-a apropiat de 500.000 de pasageri. Craiova se află astfel pe locul cinci în topul aeroporturilor din provincie, în faţa unor oraşe precum Bacău, Suceava sau Oradea.

Infrastructura aeroportuară din ţară are nevoie de investiţii pentru a susţine cererea în creştere pentru deplasări, în condiţiile în care atât infrastructura rutieră cât şi feroviară sunt slab dezvoltate în România.

Loading...
Comenteaza