Trenurile “obosite” ale Clujului. Garniturile de călători rulează abia cu 40 km/h

Trenurile “obosite” ale Clujului. Garniturile de călători rulează abia cu 40 km/h

Viteza medie comercială de rulare a trenurilor în Regionala Cluj nu trece de 40 km/h la cele de călători, constată Consiliul Concurenței din România (CCR). Deși distribuția teritorială uniformă a rețelei pe suprafața țării ar trebui să îi confere un avantaj, starea precară a infrastructurii defavorizează acest mod de transport.

Statisticile CCR relevă că viteza medie tehnică a trenurilor de călători pe raza Regionalei CFR Cluj s-a menținut, în perioada 2016 – 2018, la 49 km/h, iar cea comercială, la 40 km/h, în timp ce trenurile de marfă aveau o viteză medie tehnică de 31-32 km/h și una medie comercială de 19-20 km/h. În aceste condiții, o viteză a trenurilor de marfă de peste 20%, înregistrată în 2018 la Cluj, a fost considerată printre cele mai mari din România.

CCR recomandă preluarea terminalelor de mărfuri care aparţin CFR Marfă de către CFR SA (Infrastructură), ceea ce va conduce la îmbunătăţirea serviciilor oferite operatorilor feroviari în cadrul acestor facilităţi esenţiale şi va ajuta CFR Marfă să îşi reducă datoriile pe care le are faţă de administratorul infrastructurii. În 2018, CFR SA avea de încasat 1,37 miliarde de lei de la operatorii de transport feroviar, cea mai mare de la CFR Marfă.

Recomandarea vine în urma studiului CCR, ce a sintetizat principalele aspecte ce caracterizează infrastructura feroviară şi a elaborat propuneri şi recomandări. CFR SA administrează şi întreţine infrastructura feroviară publică, pe baza veniturilor proprii şi, în completare, în limita sumelor aprobate anual cu această destinaţie, din fonduri alocate de la bugetul de stat.

Costurile anuale de funcţionare a infrastructurii feroviare din România se stabilesc de către CFR SA pe baza traficului contractat cu operatorii de transport feroviari, în baza contractului de acces încheiat cu aceştia, a normativelor tehnice de întreţinere şi reparaţie a infrastructurii feroviare, precum şi a proiectelor de reabilitare sau de modernizare a infrastructurii.

Distribuția teritorială a reţelei feroviare acoperă relativ uniform suprafaţa României şi deserveşte majoritatea centrelor urbane şi economice, fapt care ar trebui să confere un avantaj important acestui mod de transport. Cu toate acestea, starea actuală a infrastructurii feroviare reprezintă principalul element limitativ al performanţelor circulaţiei trenurilor: viteza medie redusă, atât pentru transportul feroviar de marfă (15,99 km/h în 2018), cât şi pentru cel de călători (43,86 km/h în 2018), care defavorizează acest mod de transport.

Finanţarea insuficientă a lucrărilor de întreţinere, reparare şi reînnoire a infrastructurii feroviare a condus la degradarea progresivă a acesteia şi la creşterea gradului general de uzură a componentelor infrastructurii, putând conduce la creşterea numărului de accidente feroviare. Scadenţele la reînnoire ale elementelor de infrastructură feroviară au crescut semnificativ, depăşind 60% pentru majoritatea subsistemelor feroviare.

"Reforma sectorului feroviar românesc trebuie accelerată şi susţinută de măsuri care să asigure sustenabilitatea investiţiilor şi costurilor publice, eficacitatea utilizării acestora și creșterea gradului de concurență pe piață, prin atragerea mai multor operatori. Un prim pas ar fi realizarea unui buget multianual pentru CFR SA, astfel încât să nu mai existe întârzieri în derularea programelor de întreţinere şi reparare a infrastructurii feroviare din cauza lipsei de finanţare.

E necesară elaborarea unei politici corelate în domeniul transportului (feroviar - rutier - maritim) şi dezvoltarea unui sistem de terminale intermodale/ multimodale de mărfuri la nivel regional, pentru a reduce costurile şi emisiile de gaze cu efect de seră. O mai bună utilizarea a fondurilor europene alocate transportului feroviar va conduce la îmbunătăţirea vitezei de circulaţie a trenurilor şi, implicit, la creşterii atractivităţii transportului feroviar de călători şi marfă.

Tot în scopul creşterii numărului de călători este necesară reabilitarea căilor de acces către/dinspre gări, a spaţiilor din jurul acestora şi, acolo unde este cazul, asigurarea unor mijloace de transport în comun, care să faciliteze accesul călătorilor de la/ spre gară şi centrul localităţii, prin implicarea autorităţilor administraţiei publice locale", susțin specialiștii CCR. 

Rețeaua de căi ferate din România are 10.628 km, fiind a şaptea rețea feroviară ca mărime din Uniunea Europeană, din care 4.031 km este electrificată.

Proiecte de modernizare în România

- Coridorul Rin - Dunăre, aripa nordică, tronsonul Bucureşti - Constanţa
- Coridorul Orient/ Est Mediteranean (Arad – Timişoara – Craiova - Calafat)
- Relaţia Cluj – Oradea - Episcopia Bihor, rețeaua TEN-T
- Relaţia Bucureşti – Grădiştea - Giurgiu, rețeaua TEN-T

Proiecte europene propuse spre finanțare în Masterplanul General de Transport

- Modernizare stații 47,8 mil. euro
- Reabilitare poduri, podețe și tuneluri I (Regionalele Cluj, Galați, Craiova) 40 mil. euro
- Reabilitare poduri, podețe și tuneluri II (toate regionalele) 17,7 milioane euro
- Pod Grădiștea (București - Giurgiu) 60 mil. euro
- Centralizare electronică Stația Videle 41 mil. euro
- Reabilitare pentru poduri, podețe și tuneluri I (Cluj, Galați, Craiova) 47 mil. euro
- Reabilitare poduri, podețe și tuneluri II (toate regionalele) 33 mil. euro
- Modernizare treceri la nivel 83 mil. euro
- Modernizare instalații de centralizare electromecanică Siculeni - Adjud 136 mil. euro

Loading...
Comenteaza