Viceguvernatorul BNR, la Cluj: “Criza n-a trecut”. Aurul țării, depozitat la Londra

Viceguvernatorul BNR, la Cluj: “Criza n-a trecut”. Aurul țării, depozitat la Londra
Liviu Voinea a motivat decizia de a muta majoritatea rezervei de aur în afara țării

Valoarea rezervei de aur a țării s-a dublat, de la 1,6 la 3,7 miliarde de euro, iar cantitatea acesteia a crescut de la 66 la 103 tone, a dezvăluit, la Cluj, Liviu Voinea, viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR). Majoritatea aurului țării se află depozitat la Banca Angliei, iar restul, în țară.

“În ultimele două decenii valoarea aurului din rezerva României s-a majorat substanțial, atât ca urmare a achiziției cantitative, cât și a creșterii prețului acestuia. Aurul este considerat ca un activ de refugiu, mai ales în aceste vremuri tulburi. Criza încă nu s-a încheiat de 10 ani, de când a început, din moment ce nu s-a ajuns la normalitate cu dobânzile, care ar trebui să fie peste inflație. Eventual putem să spunem că în SUA criza a fost depășită”.

Economistul a făcut un istoric al evoluției rezervei de aur a României, care în 1944 era de 237 de tone, dintre care 44 de tone depozitate în străinătate, la Londra, New York și în Elveția. Chiar și în timpul regimului comunist 47% din această rezervă era depozitată în alte țări. În prezent, 59% din rezerva de aur a țării se află la Banca Angliei, sub formă de lingouri personalizate, Anglia fiind singurul stat din afara României unde este depozitată această rezervă națională.

“Aurul este depozitat în alte țări pentru că strategia are la bază principiile siguranței, lichidității și investiției, în această ordine. Este și o garanție pentru România în schimburile internaționale. Restul rezervei se află în țară. La Tismana am inaugurat acum doi ani și jumătate Muzeul Aurului; un alt muzeu este deschis pe strada Doamnei, în București”.

Oficialul BNR respins ideea mutării sau repatrierii rezervei în contextul Brexit. “Nu vrem să facem nimic deocamdată cu aurul de la Londra, această metropolă rămâne, totuși, al doilea centru financiar al lumii, după New York. Costurile depozitării aurului sunt infime, în schimb veniturile pe care le-am obținut în urma aprecierii valorii acestei rezerve sunt mult mai mari.

Țări precum Germania, Olanda sau Austria au decis să își repatrieze din rezervă cam 10%, însă toate aceste state aveau peste 70% din aur depozitat în afară. Tendința la nivel internațional este de a avea jumătate din rezerva de aur în țară, jumătate în afară”.

Academia Română, Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) și BNR au organizat o conferință despre evoluția istorică a rezervei de aur în România modernă și administrarea ei, avându-l ca invitat special pe Liviu Voinea. La conferința prezidată de prorectorul UBB Ioan Bolovan au participat reprezentanți ai mediului de afaceri, specialiști în domeniu, cercetători în domeniu, doctoranzi.

Conferința a fost va fi urmată de lansarea lucrării "Un veac de sinceritate. Recuperarea memoriei pierdute a economiei românești 1918-2018", volum cooordonat de viceguvernatorul BNR. Lucrarea a fost prezentată de profesorii universitari Mihaela Luțaș și Vasile Pușcaș.

Povestea cocoșeilor de aur

La ideea fostului lider comunist Lucrețiu Pătrășcanu, în 1945, de a apăra tezaurul de sovietici prin baterea unor monede de aur, BNR a iniţiat o campanie de vînzare către populaţie a aurului sub forma cocoşeilor, conform portalului Istorie Locală. Oricine subscria 100.000 de lei la împrumutul de refacere a ţării primea un cocoşel de aur în schimbul a 15.000 de lei. Procedeul ar fi ar fi suprimat inflaţia galopantă şi ar fi salvat şi tezaurul, pe principiul "facem bani de aur, îi dăm populaţiei şi apoi îi adunăm". S-au bătut o serie de cocoşei de aur, fiecare monedă fiind însoţită de un certificat. Doi ani mai târziu, prin legea stabilizării monetare, comuniştii au început vânătoarea furibundă după proprietarii de cocoşei. 

Loading...
Comenteaza