Cazul profesoarei de engleză din Cluj nu a schimbat nimic. Unde spunem "STOP" influenţei părinţilor la clasă

Cazul profesoarei de engleză din Cluj nu a schimbat nimic. Unde spunem "STOP" influenţei părinţilor la clasă

Vă mai aduceţi aminte de profesoara de engleză din Cluj, reclamată de mama unui elev pentru că ar preda cuvinte "obscene"? Scandalul s-a stins fără să fi schimbat ceva în relaţia profesori - părinţi. Unde trebuie trasă linia privind implicarea părinţilor în sistemul de învăţământ. 

Părinţii clujeni care îşi duc copiii la şcoală, iar după-masa îi aşteaptă în maşini parcate pe prima bandă, îi fac pe şoferi să-şi piardă calmul tipic ardelenesc. Însă în oraşul de pe Someş problema părinţilor prea zeloşi nu se opreşte la poarta şcolii, ci sare gardul şi ajunge în sălile de clasă. Implicarea părinţilor în sistemul de învăţământ vine cu plusurile ei, însă cei care se află de partea opusă a catedrei ridică probleme serioase în această privinţă şi spun că sunt deseori presaţi de părinţi, în special cei care sunt potenţi din punct de vedere financiar.

Când părinţii "îşi bagă nasul unde nu le fierbe oala"

Începutul anului 2019 a venit cu un scandal pornit într-o sală de clasă din Cluj şi care a ajuns în toată ţara. O profesoară de limba engleză a fost pârâtă de o mămică prea grijulie pentru faptul că a predat elevilor cuvântul „foot” (alăturarea „oo” se pronunţă „u” în limba engleză – n.red.) care înseamnă picior. Relatarea cazului într-o scrisoare a ajuns virală pe Facebook.

VEZI ŞI Se întâmplă în Cluj-Napoca, oraşul de cinci stele: "Am venit cu dicţionarul (...) doamna este potentă financiar, cu influenţă"

"Sunt profesoara de limbă engleza. Am avut lecţia "Human body" la clasa a III a. Cuvantul "foot" (care se regăseşte în carte) în limba engleză înseamnă "picior, laba piciorului". [...] Doi de "o" în limba engleză se citesc "u". În ultima săptămână de şcoală din decembrie, a venit la şcoală mama unui elev să mă reclame pe motiv că folosesc cuvinte vulgare la oră. Doamna nici măcar nu a venit la mine, s-a dus direct la director. Directorul neştiind despre ce e vorba, m-a chemat în cabinetul dânsului să discutăm problema. Vă jur că în primele 5 min abia am reuşit să articulez un "aaa" întrucât am nimerit sub artileria vocală a mamei. Iniţial nu am ştiut despre ce e vorba apoi am înţeles că doamna era focalizată pe laba piciorului din engleză [...]. Am încercat să îi explic doamnei că nu e un cuvânt vulgar, am venit chiar cu dicţionarul, i-am arătat pronunţia, semnele din paranteză dar doamna era nu şi nu!", a povestit profesoara întâmplarea în scrisoarea virală, distribuită de peste 7.000 de utilizatori ai reţelei de socializare.

Profesoara spune că a fost anunţată că există o sesizare la Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj (ISJ), însă în final, scandalul s-a stins, la sediul instituţiei fiind doar o sesizare telefonică, fără repercursiuni. Cazul a redeschis însă dezbaterea privind rolul părinţilor în sistemul educaţional.

Consilier şcolar: "E un fenomen general"

Pshihopedagogul Ioan Dolean, consilier şcolar şi autor al cărţii "Meseria de părinte", cunoaşte zeci de cazuri în care părinţii au încercat să-şi impună părerea şi spune că atitudinea critică a părinţilor vizavi de cadrele didactice a ajuns un fenomen.

"La noi este deja un fenomen general, toată lumea se pricepe la tot, dă indicaţii, sfaturi. La şcolile private e şi mai interesant, pentru că părinţii spun că ei plătesc şi vor să fie făcută educaţia într-un fel. Educaţia pe care tu, ca părinte, vrei să o faci, o faci acasă. Şcoala nu se ocupă cu schimbarea copiilor, şcoala întreţine şi dezvoltă educaţia copilului. Poate să-l ajute pe fiecare copil să se dezvolte aşa cum este el pe fond", spune Dolean.

De partea cealaltă, şeful Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj, Valentin Cuibus, recunoaşte că există şcoli în Cluj în care părinţii încearcă să influenţeze metodele de predare, dar acest lucru nu se întâmplă peste tot.

„Nu e un fenomen, dar există şcoli în care părinţii încearcă, iar aici depinde deja de felul cum managementul şcolii ştie să gestioneze lucrurile. Nimeni nu spune să nu ai o relaţie apropiată cu familia, să nu fie familia aproape de şcoală, dar pe de altă parte familia nu trebuie să înlocuiască şcoala pentru că nu se ajunge nicăieri. Trebuie să colaboreze cu şcoala şi împreună să reuşească să facă educaţia copilului. Dar în momentul în care încearcă altceva, lucrurile nu merg în cea mai bună direcţie, în primul rând pentru copil", a precizat şeful ISJ.

Sindicatul acuză lipsa protecţiei dascălilor

Intervenţia părinţilor nu este neapărat o noutate, cazurile de presiuni asupra profesorilor fiind mai dese după anii ’90. Cadrele didactice nu au niciun fel de protecţie în situaţiile limită şi atunci când metodele lor de predare sunt puse sub semnul întrebării, explică preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI) Cluj, Lucia Cojocaru. Aceasta spune că se doreşte introducerea în Legea Educaţiei a unui articol privind protejarea profesorilor în astfel de cazuri.

"Noi, ca şi cadre didactice, ne lovim de o presiune din parte părinţilor. Societatea şi timpurile de azi au dat mai mare libertate părinţilor de a interveni şi de a face tot felul de reclamaţii, astfel încât foarte mulţi colegi sunt supuşi la presiuni. Este o modalitate de agresivitate. Din păcate noi nu avem un statut, cum are de exemplu elevul. Noi am avut în vechea lege un statut, unde aveam, pe lângă obligaţii, şi un fel de a ne proteja. Este o lacună, noi am cerut de foarte mult timp să avem această protecţie, să existe Statutul cadrelor didactice. Pe membrii de sindicat îi apărăm noi, îi reprezentăm. Va fi rediscutată Legea Educaţiei şi am insistat să fie un capitol clar pentru această chestiune, să fie stipulate drepturile noastre", a declarat Lucia Cojocaru.

Părintele are statut de „portofel” şi profită de el

Preşedintele executiv al Asociaţiei Părinţi Clujeni, Cristina Grigore, crede că implicarea părinţilor poate avea efecte pozitive atunci când aceştia fac front comun cu profesorii şi vizează binele copilului. Totuşi, Cristina Grigore spune că unii părinţi care se văd ca fiind un "portofel" pentru şcoala în care învaţă copilul lor încearcă să profite de acest statut. 

„Peste tot în lume, asociaţiile de părinţi au un statut care prevede activităţi în zona de suport adiministrativ. Adică să ofere burse pentru copiii care nu au posibilităţi financiare, prin organizarea unor evenimente în şcoli. Ce se întâmplă la noi cu asociaţiile de părinţi este că au ajuns să înlocuiască sau să sublinească responsabilitatea pe care o are directorul şi Consiliul de Administraţie. Nu e treaba părintelui să cumpere bănci, imprimante, hârtie şi săpun, să pună termopane. Părintele se simte că e văzut ca un simplu portofel. În general, părinţii contribuie pentru a-i fi bine copilului, dar unii părinţi abuzează de statutul acesta - în special cei care au posibilităţi financiare - pentru că îi determină să spună "am dreptul să influenţez procesul educativ". Dar părintele nu are niciun fel de calitate să se implice în actul educaţional. Părintele poate avea rolul de informare şi suport pentru propriul copil în relaţia cu dascălul. Dar de aici şi până la a hotărî părintele ce să facă profesorul la clasă şi cum să predea materia... Partea de feedback trebuie să existe, dar cred că cel mai simplu este ca evaluarea să fie făcută de copil. Sunt unii părinţi care cred că ştiu tot, dar să se implice real în actul educaţional mi se pare că nu e normal şi nu e legal", a declarat Cristina Grigore.

Aceasta spune că soluţia este colaborarea între profesori şi părinţi, cu un scop comun - binele elevului. Iar ca şi caz concret în acest sens, directorul executiv al asociaţiei Părinţi Clujeni dă ca exemplu comasarea Colegiului Economic "Iulian Pop" cu Colegiul Tehnic "Napoca", când părinţii şi profesorii au făcut front comun împotriva deciziei. ISJ Cluj a renunţat la proiect ca urmare a reacţiilor, care au inclus o petiţie online semnată de peste 2.000 de persoane.

La nivelul judeţului Cluj învaţă aproximativ 95.000 de elevi.

(Articol de Bogdan Buburuz)

Loading...
Comenteaza