Doctoranzii și cercetătorii clujeni se adaptează la piața muncii / "Universitățile nu pot forma specialiști 100% pe fișa postului"

Doctoranzii și cercetătorii clujeni se adaptează la piața muncii / "Universitățile nu pot forma specialiști 100% pe fișa postului"

Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) Cluj-Napoca va derula, în perioada 2019-2022, proiecte de 22 de milioane de lei pentru formarea doctoranzilor și a postdoctoranzilor în conformitate cu cerințele reale ale pieței muncii și ale mediului socio-economic.

Proiectele sunt finanțate din fonduri structurale și vor avea două etape. În primele șase luni, doctoranzii și postdoctoranzii vor fi integrați în programe de pregătire aplicativă susținute de specialiști cu experiență practică, iar următoarele șase luni vor fi dedicate internship-urilor efectuate în companiile de profil, astfel încât, la finalizarea programului, participanții să aibă deprinderile necesare integrării pe piața muncii.

 „Trebuie să fim realişti. Niciodată o universitate, indiferent de unde este ea, nu va putea pregăti specialişti 100% adaptaţi fişei postului pe care se vor angaja. Acest lucru este imposibil, însă trebuie să fim conştienţi că avem obligaţia de a ne apropia cât mai mult de acest obiectiv prin colaborarea activă cu mediul socio-economic, prin internship-uri în companii, prin dezvoltarea abilităţilor practice de transfer al cunoaşterii către societate”, a afirmat prorectorul UBB pentru cercetare, Daniel David.

La activităţile de formare şi internship vor participa 210 doctoranzi care vor primi o bursă lunară de 1.500 de lei şi 120 de cercetători înscrişi la studiile postdoctorale, aceştia urmând să primească burse lunare de 2.500 de lei. Programele de pregătire se vor desfăşura pe trei direcţii principale: dezvoltarea abilităţilor antreprenoriale şi de inovare; dezvoltarea competenţelor transversale (comunicarea interculturală); consilierea în carieră şi dezvoltare personală.

 „Prin proiectele câştigate avem asigurată finanţarea până în 2022, dar angajamentul nostru e să implementăm și în viitor acest tip de activități, chiar cu finanțare internă, din fondurile UBB, întrucât e extrem de importantă și cea de-a treia misiune a universității - inovarea şi transferul de cunoștințe către societate, fără de care o instituție de învățământ rămâne în planul pur teoretic, ruptă de comunitate”, a subliniat David.

Prorectorul UBB a precizat că susținerea transferului de cunoștințe și a infrastructurii de cercetare ar trebui să fie o prioritate a strategiei privind învățământul superior din România, mai ales în condițiile rezultatelor celui mai recent clasament internațional QS, în care se regăsesc doar două universități din România, UBB și Universitatea din București.

„QS Ranking ne arată că suntem în faţa pericolului de a ieşi din sfera celor care au capacitatea de a genera cunoaştere. Ceea ce nu cred că se înţelege la nivel central este că o ţară care nu are cel puţin 4-5 universităţi de tip world-class riscă să ajungă o colonie tehnologică, adică să importe şi să aplice rezultatele cercetării altora”, a adăugat prorectorul UBB.

Susţinerea diferenţiată a universităţilor, precum şi o serie de modificări în ceea ce priveşte politica de personal ar fi primii paşi care ar putea duce la evitarea acestui pericol.

Eu i-aș cere ministrului educaţiei un fond special de susţinere a nivelului de excelenţă, a universităţilor care se ridică la acest nivel, precum şi modificarea legii educaţiei naţionale în sensul în care aceasta să prevadă finanţarea de bază pentru infrastructura de cercetare, schimbarea politicii de angajare, în aşa fel încât să putem aduce oameni buni, chiar şi din străinătate, evident, controlat, cu comisii internaţionale dacă e nevoie, coordonarea principiilor de finanţare cu criteriile ARACIS, astfel încât să nu mai ajungem la supraîncărcarea oamenilor care lucrează în universităţi. E foarte greu să ceri cercetare şi inovare unui coleg deja supraîncărcat didactic în condiţiile în care finanţarea de bază nu ne permite să adecvăm numărul de profesori la cel de studenţi”, a încheiat prorectorul UBB.

Cel mai recent clasament internaţional QS dat publicităţii include doar două universităţi româneşti, situate în intervalul 801-1.000, în condiţiile în care la nivel mondial există 26.000 de universităţi.

În sistemul QS, UBB este singura din România care în 2019 a obținut statutul de universitate internațională de excelență în predare/cercetare (QS****), iar în clasamentul QS pe arii geografice Emerging Europe and Central Asia UBB este prima din România (poziția 34 din 301 de universități din zonă).

Loading...
Comenteaza