Olimpică 5 ani la rând, cu nota 10 la Titularizare, îşi începe cariera de profesor la Cluj (INTERVIU)

Olimpică 5 ani la rând, cu nota 10 la Titularizare, îşi începe cariera de profesor la Cluj (INTERVIU)

Fostă olimpică la Istorie 5 ani la rând, doctorandă la UBB, a obţinut nota maximă la examenul de Titularizare 2018, singura medie de 10 din judeţ la această disciplină. Este vorba despre o tânără din Cluj, care din toamnă îşi va începe cariera de profesor.

Cătălina Covaciu a obţinut nota maximă la Istorie în cadrul examenului de Titularizare 2018. Rezultatul nu este deloc surprinzător deoarece, pentru 5 ani la rând, tânăra a reprezentat judeţul Cluj la Olimpiada Naţională de Istorie. În prezent doctorandă la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Cătălina a hotărât că a sosit momentul să-şi împărtășească cunoştiinţele şi cu cei aflaţi încă în băncile şcolii. A susţinut examenul de Titularizare pentru prima oară şi a reuşit o nouă performanţă: singura nota de 10 din judeţ la această disciplină.

Reporterii ZIUA de Cluj au stat de vorbă cu Cătălina Covaciu, în încercarea de a afla secretul succesului ei.

Reporter: Cum s-a născut pasiunea ta pentru Istorie? A fost o persoană în viaţa ta care te-a apropiat de acest subiect?

Cătălina Covaciu: Pasiunea mea pentru Istorie este foarte veche; aș putea spune că își are rădăcinile în vremea copilăriei, când ascultam cu nesaț poveștile despre trecut ale celor mai în vârstă, în special ale bunicii mele. Amintirile sale din vremea celui de-al Doilea Război Mondiala u constituit primul meu contact cu Istoria. Însă apropierea de Istorie ca obiect de studiu o datorez unui profesor excepțional, dirigintele meu din clasele a V-a și a VI-a, care făcea ca trecutul să prindă viață sub ochii mei.

R: De ce te-ai hotărât să intri în învăţământ?

C.C.: Răspunsul la această întrebare se leagă într-o bună măsură de ideea antemenționată. Desigur, Istoria poate fi pasionantă pentru multă lume, de la intelectuali umaniști și până la oameni simpli, fără pregătire în domeniu. Eu m-am hotărât încă din anii de liceu să fac din ea o profesie. Aspirația mea era aceea de a face cercetare, direcție înspre care m-am îndreptat încă din anii studenției și la care nu am de gând să renunț. De altfel, sunt doctorandă în cadrul Facultății de Istorie și Filosofie a Universității „Babeș-Bolyai”, cu o temă referitoare la istoria Bisericii – catolice – în Transilvania medievală (mai precis, studiez principalele cărți de cult după care au oficiat preoții, missalele, echivalent latin al liturghierelor de factură răsăriteană), sub coordonarea domnului acad. Ioan-Aurel Pop. Încă din anul I de masterat, însă, am cochetat cu învățământul preuniversitar, suplinind pe perioade scurte de timp profesorii de istorie din liceul pe care l-am absolvit, Colegiul Național „George Coșbuc”. Și mi-a plăcut nesperat de mult. Am descoperit satisfacția de a împărtăși ceva din ceea ce am primit, am avut bucuria de a fi întâmpinată cu entuziasm și dorință de cunoaștere. Și, întrucât a venit momentul să intru serios în „câmpul muncii”, am decis că, cel puțin în acest moment, ceea ce îmi doresc să fac este să predau.

R: Ai participat la 5 olimpiade naţionale. De asemenea, rezultatul la examenul de Titularizare este excepţional, mai ales că este debutul tău ca profesor. Care este secretul reuşitelor tale?

C.C.: Am reprezentat județul Cluj în etapa națională la toate cele 5 olimpiade de Istorie la care am participat, din clasa a VIII-a până în clasa a XII-a. Asta înseamnă că am câștigat de 5 ori etapa județeană. De asemenea, am mai participat la 2 concursuri naționale de comunicări științifice pentru elevii de liceu. Am obținut premii la toate, am câte un premiu I, II și III, respectiv mențiuni. Da, este prima oară când susțin acest examen, cu o performanță neașteptată, însă pentru care mă bucur cel puțin la fel de mult ca și atunci când am câștigat premiul I, în clasa a X-a. Dacă ar fi să explic aceste reușite, mă gândesc tocmai la legătura dintre ele. Sunt foarte familiarizată cu situațiile de examinare și în special cu tipul de itemi propuși în cadrul examenelor naționale la istorie, de la olimpiade, la bacalaureat și până la titularizare. Și, desigur, este vorba despre o preocupare temeinică pentru acest obiect de studiu, pe care o am încă din clasa a VIII-a; o dată cu aceasta am învățat să învăț constant, într-o manieră disciplinată. În fine, cred că cel mai important factor este pasiunea și dorința de cunoaștere, cu atât mai mult cu cât istoria este un domeniu inepuizabil, care predispune la reflecție și naște în permanență noi și noi întrebări.

R: Ştii unde vei preda? Contează dacă la oraş sau la sat?

C.C.: Nu, încă nu știu, deși am unele preferințe. Este vorba despre școli din mediul urban, din Cluj-Napoca. Este o alegere pragmatică, în primul rând, îmi este mai comod așa. În al doilea rând, mi-am dorit să predau la liceu, unde lecțiile pot prilejui discuții foarte interesante, elevii sunt mai maturi, sunt atenți la tot ceea ce se întâmplă în jurul lor, sunt la vârsta la care au atins un stadiu cognitiv care le permite să abordeze cunoașterea de tip istoric, care este una deosebit de complexă. Și, nu în ultimul rând, disciplina (sau mai bine zis indisciplina) nu mai reprezintă un factor atât de presant.

R: Te-ai gândit să vii cu modalităţi moderne de predare? Dacă da, care ar fi acelea?

C.C.: Metodele moderne sunt binevenite, în special acelea care îi provoacă pe elevi să gândească de unii singuri, descurajând reproducerea de informații neînțelese. Sunt multe astfel de metode ce pot fi aplicate cu succes în predarea istoriei. Dar depinde mult de clasă, de nivelul de pregătire, de interes, de timpul avut la dispoziție. Eu cred că predarea în stil tradițional, în care profesorul vorbește, iar elevii iau notițe, nu ar trebui părăsită definitiv. Însă îmi propun să promovez dialogul, pentru ca lecția să fie cât mai interactivă și, de asemenea, accesul în cât mai mare măsură la surse istorice, dintre cele mai diverse. Și prin asta înțeleg texte de epocă, imagine, muzică, film. Personal, sunt iubitoare de muzică și dau câte o referință muzicală de câte ori se pretează. Am procedat în acest fel chiar și la lecția pe care a trebuit să o susținem ca probă practică pentru examenul de titularizare.

R: Ce ai vrea să schimbi la sistemul de educaţie din România?

C.C.: Sunt o fire mai degrabă conservatoare, nu sunt amatoare de revoluții. S-au petrecut multe schimbări în ultima vreme, poate ar trebui să așteptăm puțin și să dăm o șansă lucrurilor să funcționeze natural. Apoi, chiar dacă e un clișeu, cred cu tărie că singura schimbare pe care o putem face cu adevărat privește propria persoană. Și am putea începe prin a perpetua ceea ce ni se pare corect și a evita să repetăm ceea ce nu funcționează și ceea ce ne-a deranjat la un moment dat.

R: Te-ai gândit până acum să părăseşti ţara? Te gândeşti pe viitor la o carieră în străinătate?

C.C.: Oportunități am avut, dar nu îmi doresc să plec. Sunt legată de mediul meu de baștină și nici nu m-am simțit vreodată privată de șanse sau de oportunități în țară. Cred că se cuvine să încercăm să facem o muncă de calitate și să fim serioși în țara în care ne-am născut și care, într-un fel sau altul, ne-a format.

Reamintim că în judeţul Cluj, 1.000 de candidaţi au fost prezenţi la examenul de titularizare, dintre care 86,5% au obţinut media peste 5, aceştia având posibilitatea de a ocupa un loc în învăţământul preuniversitar, a comunicat conducerea Inspectoratului Şcolar Judeţean (ISJ) Cluj.

55,05% dintre aceştia au obţinut o medie peste 7 atât la proba scrisă, cât şi la proba practică (inspecţia specială la clasă în profilul postului) şi pot ocupa posturi pe o perioadă nedeterminată (titularizare). 11 candidaţi au obţinut media 10.

Rezultatele finale, în urma contestaţiilor au fost publicate miercuri, 18 iulie, la sediile inspectoratelor şcolare şi pe site-ul titularizare.edu.ro.

Loading...
Comenteaza