UBB a pus sub lupă fenomenul de bullying din rândul adolescenţilor. Concluziile studiului

UBB a pus sub lupă fenomenul de bullying din rândul adolescenţilor. Concluziile studiului

O echipă de cercetători ai Universității Babeș-Bolyai au abordat problema fenomenului de bullying într-un studiu care încearcă să răspundă la întrebarea „ De ce apare bullying-ul?”.

Studiul a inclus aproximativ 500 de tineri cu vârste cuprinse între 10 şi 17 ani și a încercat să investigheze dacă modul negativ şi distorsionat în care tinerii gândesc, interpretează şi dau sens situaţiilor de viaţă – cunoscut în psihologie sub numele de gânduri automate negative – reprezintă vehiculul prin care calitatea ataşamentului se asociază cu frecvenţa implicării în agresivitate şi victimizare prin bullying. Adolescenţii au completat un set de chestionare prin care s-a evaluat frecvenţa situaţiilor de bullying în care au fost implicaţi în ultimul an şcolar, calitatea ataşamentului faţă de părinți şi prieteni, precum şi gândurile automate negative.

Rezultatele studiului au arătat că un ataşament deficitar faţă de fiecare dintre cele trei surse de ataşament (mamă, tată, prieteni) se asociază cu un nivel ridicat de gânduri automate negative, care, la rândul lor, se asociază cu o frecvenţă mai ridicată de implicare în comportamente de tip bullying atât ca victimă, cât şi ca agresor. Acest lucru sugerează că o gândire distorsionată, negativă ar putea constitui mecanismul care explică de ce tinerii care stabilesc relaţii deficitare de ataşament cu cei din jur sunt mai predispuşi spre a deveni iniţiatori sau victime ale actelor de bullying.

Analiza conţinutului specific al gândurilor automate negative a demonstrat că există atât diferenţe, cât şi aspecte comune între victime şi agresori. O relaţie de ataşament problematică e relaţionată cu o frecvenţă mai ridicată a agresivităţii de tip bullying prin intermediul gândurilor de ostilitate (de ex. „Am dreptul să mă răzbun pe cei care merită asta”), în timp ce victimizarea prin bullying e explicată mai bine de o combinaţie de gânduri de ostilitate şi ameninţare socială (de ex. „Oamenii gândesc lucruri rele despre mine”).

Una dintre principalele concluzii ale studiului realizat de cercetătorii Universității Babeș-Bolyai este aceea că relaţiile pe care adolescenţii le stabilesc atât cu părinţii, cât şi cu cei de vârsta lor creează lentila prin care ei interpretează situaţiile din viaţa de zi cu zi, iar această lentilă, în funcţie de cât de corectă şi realistă este, îi face mai mult sau mai puţin vulnerabili spre implicarea în comportamentul de tip bullying.

Studiul recomandă ca programele destinate să prevină sau să reducă fenomenul de tip bullying în şcoală să identifice tinerii cu relaţii problematice de ataşament şi să-i ajute să dezvolte un mod de gândire realist.

Loading...
Comenteaza