Nu suntem capitala culturală, dar candidăm la capitala corupţiei

Nu suntem capitala culturală, dar candidăm la capitala corupţiei
Mai mulţi şefi ai administraţiei locale au intrat în vizorul DNA din 2011 încoace, la Cluj.

De-a lungul ultimilor cinci ani, Clujul a avut parte de o întreaga pleiadă de şefi din administraţia publică locală care au avut probleme cu DNA. Unii au devenit corupţi dovediţi, alţii încă sunt judecaţi. Cronologic, primul intrat pe radarul procurorilor anti-corupţie a fost vicepreşedintele CJ Radu Bica, în 2011, urmat la câteva zile distanţă de primarul Clujului, Sorin Apostu.

Cei doi au fost condamaţi şi au ieşit deja de la închisoare. În 2014, şeful judeţului, Horea Uioreanu, a fost reţinut şi arestat pentru fapte de corupţie, dar el încă nu şi-a aflat sentinţa. Dacă nu am reuşit să devenim capitala europeană a culturii, în ultimii cinci ani am tot candidat la titlul de capitala corupţiei româneşti. Aşa că faptul că încă două persoane de la vârful administraţiei municipiului sunt cercetate nu ne mai miră deloc.

Dacă la culoare politică am avut doi PDL-işti şi un PNL-ist, acum pe lista suspecţilor apare şi o reprezentantă a UDMR.

Bica a stat doi ani la Gherla

Radu Bica a fost închis în octombrie 2012, la Penitenciarul Gherla, după ce a fost condamnat la cinci ani de închisoare pentru fapte de corupţie; a fost eliberat condiţionat după ce a executat 2 ani de detenţie la la Penitenciarul Gherla.

Procurorii DNA Cluj l-au trimis în judecată pe fostul vicepreşedinte al CJ Cluj pentru luare de mită. Acesta a fost acuzat de procurori că ar fi luat 10.000 de euro şpagă de la denunţătoarea Aspazia Droniuc, pentru a-i facilita obţinerea contractului de mentenanţă la Stadionul Cluj Arena.

Potrivit DNA, în cursul lunii octombrie 2011, Radu Vasile Bica ar fi acceptat oferta a două persoane de a primi suma de 25.000 de euro pentru ca, în calitate de vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, să le furnizeze informaţii obţinute în virtutea funcţiei şi, astfel, să faciliteze câştigarea unei licitaţii privind serviciile de mentenanţă pe stadionul Cluj Arena pentru anul 2012.

În 8 martie 2012, Radu Bica a fost condamnat de Tribunalul Cluj la cinci ani de închisoare pentru luare de mită. Sentinţa a fost atacată cu apel de Bica, care s-a judecat la Curtea de Apel Cluj. Curtea a menţinut pedeapsa în cazul lui Bica, acesta făcând recurs la ICCJ. Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au respins, în octombrie 2012, ca nefondat, recursul declarat de Radu Bica împotriva deciziei Curţii de Apel Cluj.

Zeci de acte materiale puse în seama lui Apostu

Fostul primar al Clujului Sorin Apostu a fost condamnat definitiv, în iulie 2014, de Înalta Curte de Casație și Justiție, la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare. Apostu a fost arestat preventiv în noaptea de 10 spre 11 noiembrie 2011. Potrivit DNA, edilul şef al Clujului se făcea vinovat de luare de mită în formă continuată (18 acte materiale), complicitate la spălare de bani în formă continuată (19 acte materiale), complicitate la fals în înscrisuri sub semnătură privată în formă continuată (19 acte materiale), trafic de influenţă în formă continuată (21 acte materiale), instigare la spălare de bani în formă continuată (23 acte materiale), instigare la fals în înscrisuri sub semnătură privată, în formă continuată (23 acte materiale) şi primire de foloase necuvenite.

Sorin Apostu a demisionat din funcţia de primar al municipiului Cluj-Napoca, demisia fiind înregistrată în 15 februarie 2012.

Curtea de Apel Târgu-Mureş l-a condamnat, în 25 iulie 2013, pe fostul primar al municipiului Cluj-Napoca la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Soţia sa a fost condamnată la 3 ani de închisoare cu suspendarea executării pedepsei. Decizia a fost atacată cu recurs atât de către fostul primar al Clujului şi de soţia acestuia, cât şi de către DNA, iar dosarul a fost trimis la ÎCCJ.
Fostul primar Sorin Apostu a reușit să scrie de după gratii patru volume, toate coordonate de foştii săi colegi de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, printre ei numărându-se profesorii universitari Cornel Laslo şi Sevastiţa Muste (decan al Facultăţii de Ştiinţa şi Tehnologia Alimentelor), precum şi conferenţiarul Dorin Ţibulcă.

Sorin Apostu a fost încarcerat la Penitenciarul Gherla, până în februarie 2015, după care a fost transferat la Penitenciarul Bistrița, unde a lucrat la bibliotecă. Pedeapsa acestuia s-a redus cu 120 de zile pentru lucrările redactate, respectiv cu 237 de zile, ca urmare a muncii prestate, adică cu aproape un an.

După eliberarea din arest, el a fost obligat să respecte prevederile articolului 160, indice 2, din Codul de procedură penală. Astfel, el a avut interdicţia de a părăsi ţara, a trebuit să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanţa de judecată ori de câte ori a fost chemat şi să urmeze un program strict de supraveghere. De asemenea, Apostu nu poate să îşi schimbe locuinţa fără încuviinţarea ÎCCJ şi nu are dreptul să deţină, să folosească sau să poarte nicio categorie de arme.

Uioreanu încă e liber, dar prima condamnare a fost de şase ani şi jumătate

Horea Uioreanu a fost reţinut de procurorii DNA în 28 mai 2014 pentru cinci infracţiuni de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani, şi, ulterior, arestat preventiv pe 29 de zile, alături de oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean.

Cei trei se află din 30 martie 2015 sub control judiciar. Horea Uioreanu a fost deja condamnat de Tribunalul Cluj, în luna mai, la şase ani şi şase luni de închisoare cu executare, dar sentinţa a fost atacată cu apel.

Horea Uioreanu a fost reţinut de procurorii DNA în 28 mai 2014 pentru cinci infracţiuni de luare de mită, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi complicitate la spălare de bani, şi, ulterior, arestat preventiv pe 29 de zile, alături de oamenii de afaceri Ioan Bene şi Vasile Pogăcean.

Cei trei se află din 30 martie 2015 sub control judiciar. În rechizitoriul întocmit la vremea respectivă de procurori se arăta că, în calitate de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Horea Uioreanu "a pretins de la Pogăcean Vasile suma totală de 693.224 lei din care, în perioada aprilie 2013 - mai 2014, în mod repetat, a primit în zece tranşe suma totală de 134.500 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit sau prin mecanismele de finanţare reglementate de OUG nr. 28/2013 către unităţi administrativ teritorial din judeţul Cluj, în vederea finanţării contractelor pe care respectivele entităţi le aveau cu societatea Sinai Compimpex SRL, deţinută de inculpatul Pogăcean Vasile".

Potrivit procurorilor anticorupţie, Uioreanu "a pretins de la inculpatul Ioan Bene suma totală de 300.000 lei, din care în perioada octombrie 2012 - martie 2014, în mod repetat, a primit în şapte tranşe suma totală de 278.000 lei pentru ca, în exercitarea funcţiei sale, să direcţioneze alocări bugetare din bugetul CJ Cluj nemijlocit în vederea plăţii contractelor derulate de SCC Napoca SA deţinută de inculpatul Ioan Bene"
Potrivit comunicatului citat, Horea Uioreanu şi Ioan Bene întocmeau acte în fals, ca să disimuleze actele de corupţie.

"În încercarea de a disimula adevărata înţelegere între părţi, respectiv plata unei sume cu titlu de mită, la data de 13 mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a convenit cu inculpatul Bene Ioan ca acesta să facă demersuri pentru încheierea în fals a unui contract şi a unei facturi fiscale între una din societăţile deţinute de omul de afaceri, respectiv SC Napocamin SRL cu societatea Centrul de Cercetări şi Studii Calitative şi Cantitative SRL. Actele respective atestă în fals o convenţie comercială între cele două societăţi, fiind folosite pentru a crea aparenţa unei plăţi licite asupra unui studiu de piaţă - sondaj de opinie de care a beneficiat preşedintele Consiliului Judeţan Cluj, în valoare de 5.000 euro", se arăta în rechizitoriul dosarului.
Potrivit anchetatorilor, Uioreanu "a pretins, împreună cu inculpatul Ioan Petran, consilier judeţean, la data de 9 aprilie 2014, de la inculpatul Gabriel Davidescu, director de dezvoltare al SC UTI Grup SA, suma de 20.000 euro (câte 10.000 euro pentru fiecare din cei doi reprezentanţi ai Consiliului Judeţean Cluj) pentru ca, în exercitarea atribuţiilor funcţiei, să promoveze în cadrul CJ Cluj un proiect de hotărâre şi să emită o Hotărâre de Consiliu Judeţean, prin care să se aprobe, în favoarea societăţii UTI Hotel & Parking SRL, în cadrul contractului de concesiune derulat cu CJ Cluj, realizarea unei parcări long term pentru 108 locuri în incinta Aeroportului Internaţional Avram Iancu Cluj Napoca. Din banii pretinşi, la data de 17.04.2014, a primit efectiv 5.000 euro".

În legătură cu omul de afaceri Vasile Pogăcean, procurorii susţineau că acesta i-ar fi dat cu titlu de mită lui Uioreanu aproape 135.000 de lei.
"În perioada aprilie 2013-mai 2014, inculpatul Uioreanu Horea Dorin a pretins de la inculpatul Pogăcean Vasile remiterea, cu titlu de mită, a unei sume totale de 693.224 lei, constând într-un procent de aproximativ 15% din sumele alocate bugetar de CJ Cluj pentru contractele aflate în derulare de către firma Sinai Comimpex SRL aparţinând omului de afaceri, suma fiind pretinsă tocmai pentru ca, în calitatea sa de conducător la instituţiei judeţene să aloce sumele vizate de omul de afaceri. După ce a primit, în avans, o primă tranşă în cuantum de 40.000 lei, Uioreanu Horea Dorin, în lunile mai şi octombrie 2013, în calitate de preşedinte al Consiliului judeţean Cluj, a propus Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, alocarea de fonduri bugetare, prin OUG 28/2013, unor anumite comune (Fizeşul Gherlii, Câţcău, Iclod, Bonţida) pentru lucrări pe care primăriile respective le aveau în derulare cu SC Sinai Comimpex SRL, în detrimentul altor comune", se arăta în rechizitoriul dosarului.

Lucrările la Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca au fost o ocazie bună pentru Horea Uioreanu să primească de mai multe ori bani cu titlu de mită de la omul de afaceri Ioan Bene, arătau procurorii DNA.

"În cursul anului 2011, a fost încheiat contractul de lucrări între Aeroportul Internaţional Cluj-Napoca RA, în calitate de achizitor şi asocierea SC NAPOCA SA - SC ICCO SYSTEMS SRL- SC GEO ARC SRL, în calitate de executant, având ca obiect prima etapă de executare, finalizare şi întreţinerea lucrării „Pistă de decolare aterizare de 3.500 m şi suprafeţe de mişcare aferente" la un preţ de 32.436.982,99 euro, durata contractului fiind stabilită la 3 ani, respectiv până la 5 septembrie 2014. Finanţarea investiţiei urma a fi asigurată din bugetul judeţului.", declarau procurorii.

Conform procurorilor, pe toată durata executării contractului, acesta a fost adiţionat cu 24 de acte, care i-au crescut valoarea până la 42 de milioane de euro.

Lista şefilor administraţiei se poate completa şi de şefi ai unor instituţii importante, cum ar fi AJOFM (Daniel Don) şi ISCTR (Rareş Pop).

Loading...
Comenteaza