Apa minerală cu săruri, recomandată pentru sportivi. Cea plată, cu mai puţine minerale, pentru copii

Apa minerală cu săruri, recomandată pentru sportivi. Cea plată, cu mai puţine minerale, pentru copii
Sportivii şi bolnavii febrili au nevoie de apă minerală cu cât mai multe săruri, pentru tineri în creştere şi bătrâni se recomandă apa cu conţinut mai mare de calciu, iar pentru sugari, cea mai bună este apa plată, cu mai puţine minerale, potrivit Ghidului apelor minerale naturale, lansat joi.

Mituri precum "se recomandă consumul a doi litri de apă pe zi" sau "apa carbogazoasă nu este sănătoasă" sunt demontate şi înlocuite cu explicaţii ştiinţifice şi sfaturile experţilor privind tipul sau cantitatea de apă optimă, în Ghidul apelor minerale naturale lansat de Patronatul Apelor Minerale Apemin.

Consumul mediu anual de apă minerală naturală din România este de aproximativ 55 de litri, de trei ori mai mic decât al ţărilor precum Italia, Germania, Franţa, în ciuda potenţialului ridicat al resurselor de apă minerală care plasează România pe unul dintre primele locuri din Europa.

Ghidul, scris de Adrian Feru, director de cercetare-dezvoltare al Societăţii Naţionale a Apelor Minerale (SNAM), va fi disponibil în aproximativ o săptămână pe site-ul Apemin, au anunţat reprezentanţii organizaţiei patronale, joi, la conferinţa de presă de lansare a volumului.

În ghid este definită apa minerală naturală, fiind diferenţiată de alte tipuri de apă îmbuteliată existente pe piaţă - apa de izvor, apa de masă şi apa medicinală.

Dintre toate apele îmbuteliate, cele mai restrictive limite de conţinut ale contaminanţilor (poluanţilor) sunt prevăzute pentru apele minerale naturale, de ordinul microgramelor, ceea ce înseamnă milionimi dintr-un gram.

Peste 90 la sută din apele minerale din România au un conţinut de nitraţi sub 10 miligrame pe litru, cum se recomandă pentru sugari, cu mult sub limita de 50 mg/l desemnată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii, se arată în ghid.

Pe de altă parte, se introduc zilnic în organism, în medie, peste 200 - 300 mg de nitraţi din vegetale, mezeluri sau peşte, arată autorul ghidului.

Efectele benefice ale unei ape minerale naturale sunt date de conţinutul specific în săruri minerale al acesteia. Organismul îşi asigură o mare parte din necesarul de minerale din alimente, totuşi aportul acestora din apa minerală nu este de neglijat, cu atât mai mult în cazurile în care nu există o alimentaţie foarte variată şi în condiţiile în care fructele şi legumele consumate cresc adesea pe soluri ale căror resurse minerale au fost epuizate prin culturi intensive.

Astfel, apele minerale se clasifică în funcţie de conţinutul de săruri minerale (reziduu sec), în funcţie de valoarea acestuia vorbind de mineralizaţie foarte scăzută (Rs mai mic de 50), scăzută (Rs între 50 şi 500), medie (Rs între 500 şi 1.500) şi mare (Rs peste 1.500). În România nu se îmbuteliază ape minerale din categoria celor cu mineralizaţie foarte scăzută. Ponderea cea mai mare pe piaţă o reprezintă cele cu mineralizaţie medie - în general cele carbogazoase - urmate de cele cu mineralizaţie scăzută - în general plate.

Există totodată o serie de recomandări generale după care se poate ghida cumpărătorul.

Sportivilor, celor care prestează activităţi fizice la temperaturi ridicate, bolnavilor febrili, într-un cuvânt celor care transpiră abundent li se recomandă pentru remineralizare o apă cu un conţinut mai ridicat de săruri minerale pentru compensarea pierderilor de sodiu şi magneziu.

Tinerii în creştere, femeile de peste 45 de ani şi, în general, persoanele în vârstă ar trebui să opteze pentru o apă cu un conţinut mai ridicat de calciu, necesar sistemului osos.

În schimb, pentru nou-născuţi şi copii se recomandă apă plată cu mineralizaţie scăzută.

Celor care suferă de hipertensiune arterială li se recomandă apa cu conţinut redus de sodiu, iar pentru cei care suferă de boli cardiovasculare, cea mai bună este apa cu conţinut mai mare de bicarbonat de calciu şi magneziu. Apele minerale cu un conţinut mai ridicat de magneziu sunt mai eficiente în combaterea pietrelor la rinichi.

"Dacă eşti sănătos, activ şi ai vârsta cuprinsă între 20 şi 50 de ani, bea orice apă minerală naturală îţi cade bine", arată autorul în ghid privind alegerea apei minerale potrivite.

Studii statistice au demonstrat că există o memorie a apei băute în primii ani de viaţă care influenţează aprecierea ulterioară asupra apei minerale îmbuteliate alese.

Reprezentanţii organizaţiei patronale au mai arătat că, în România, 60 la sută din piaţă este reprezentat de apele minerale naturale carbogazoase, cu mult sub Germania şi Austria, unde acestea ating 85 la sută din piaţă.

Ghidul apelor minerale naturale cuprinde şi prezentarea a 33 de branduri de apă minerală naturală ale societăţilor care fac parte din Apemin, reprezentând aproximativ 85 la sută din totalul apelor minerale naturale îmbuteliate din România.

Alte recomandări generale din ghid sunt legate şi de corelarea apei cu mâncarea sau vinul. Astfel, în timpul mesei sau înainte de aceasta se poate bea o apă carbogazoasă mediu sau puternic mineralizată care stimulează digestia, iar între mese se recomandă o apă plată. Vinurile albe se asortează cu o apă slab mineralizată, iar cele roşii cu o apă cu mineralizaţie ceva mai ridicată. La vinurile dulci şi demidulci servite la desert se potriveşte o apă efervescentă sau carbogazoasă. Mâncărurilor grase, fripturilor la grătar li se potrivesc cel mai bine apele minerale carbogazoase cu un conţinut ridicat de dioxid de carbon, în timp ce peştele slab sau fructele de mare merg alături de o apă minerală plată.

Necesarul mediu de apă al organismului uman este de 2,5 litri pe zi, dintre care 1,5 litri reprezintă aport din băuturi şi restul din mâncare, însă pentru fiecare persoană în parte pot exista diferenţe semnificative, în funcţie de vârstă, greutate şi alţi factori. De exemplu, necesarul zilnic al mamelor care alăptează poate atinge trei-patru litri pe zi, iar un sugar are nevoie de trei ori mai multă apă decât un adult raportat la greutatea corpului.

Apa reprezintă în medie 75 la sută din masa corporală a unui sugar, 60 la sută din cea a unui adult şi 50 la sută la vârstnici. Reînnoirea apei în corpul uman se face într-un ritm de 15 la sută pe zi la un sugar şi de trei-cinci la sută pe zi la un adult, astfel că cel dintâi îşi înlocuieşte într-o săptămână întreaga apă din corp, în timp ce la un adult durează patru-cinci săptămâni. Astfel, la un adult, în aproximativ o lună, 60 la sută din apa din organism se schimbă în totalitate. Numai la nivelul tubului digestiv circulă o cantitate de 10 - 15 litri de apă, asigurând dizolvarea şi digestia alimentelor.

Prezentă la conferinţa de joi, nutriţionistul Lygia Alexandrescu a spus că acea recomandare de a bea doi litri de apă pe zi este irelevantă în cazul unei persoane cu o greutate mare, care va fi astfel deshidratată.

Necesarul zilnic de apă pentru un adult se poate calcula după formula 30 - 40 de mililitri pe kilogram de corp, deşi vara nevoia de apă poate ajunge la 45 ml pe kilogram de corp pe zi. Pe de altă parte, şi iarna, chiar dacă nu se resmite în aceeaşi măsură setea, trebuie ţinut cont de faptul că toate mijloacele de încălzire folosite sunt deshidratante.

Deshidratarea duce la probleme ce pleacă de la scăderea apetitului şi a capacităţii de concentrare, la greaţă, febră, migrene sau convulsii. În cantitatea corespunzătoare, apa asigură controlul apetitului, calitatea digestiei, detoxifierea, tonusul muscular şi dermal, a arătat Alexandrescu.

Pentru aceasta, apa trebuie băută dimineaţa, imediat după trezire, cu 20 de minute înainte şi după masă. Apa nu trebuie băută în timpul mesei pentru că diminuează concentraţia sucurilor gastrice care contribuie la digestie şi nici seara târziu. Se bea apă şi în timpul practicării sporturilor, precum şi înainte şi după astfel de activităţi, în ciuda a ceea ce se crede, a subliniat Alexandrescu.

Ea a mai arătat că apa nu slăbeşte, nu îngraşă şi nu se substituie unei alimentaţii echilibrate. Chiar dacă se consideră că toate băuturile hidratează, aceasta se întâmplă numai într-o oarecare măsură, cafeaua de exemplu având efect diuretic, iar sucurile, chiar şi cele naturale, conţinând zahăr şi putând provoca astfel şi efecte nedorite.

 

Loading...
Etichete
Comenteaza