Cartier-fantomă la marginea oraşului

Cartier-fantomă la marginea oraşului
Zonă a unui oraş, care beneficiază de minime resurse de infrastructură, străzi asfaltate, apă curentă, alimentare cu gaz sau transport în comun regulat, iluminat stradal. O definiţie universal acceptată pentru un cartier.

Doar la Dej situaţia e diferită. Cel puţin în cazul cartierului Pintic, de fapt un sat uitat de lume, aflat la câţiva kilometri de municipiu. Localnicii acuză autorităţile că au uitat de existenţa lor şi că şi aduc aminte de nevoile lor doar când începe campania electorală.

Satul Pintic se află la 11 kilometri de Dej. La fel ca Şomcutu, Viile Dejului şi Ocna Dejului, a fost denumit, mai degrabă ironic, “cartier” al municipiului. Un municipiu de care este legat printr-un drum practicabil doar atunci când vremea este bună. Din cauza ploilor însă, dar şi a faptului că drumul este foarte accidentat, accesul la Pintic este mai mereu blocat. în “cartier” e aproape imposibil să ajungi cu vreun mijloc de transport, în special din pricina noroiului.

“Până la alegeri, se tot fâscoteşte primarul ăsta un pic. Până la staţia de autobuz, acolo jos, înainte de intrarea în sat, o aruncat pietriş ca să se poată întoarce autobuzul. Noi plătim tăte taxele, impozitele pă pământ şi nimeni nu face nimic pentru noi”, spune Ana Tămaş, o femeie care locuieşte de când se ştie în cartierul Pintic.

 

“De pe vremea lui Ceauşescu aşteptăm să ne asfalteze!”

 

Ca să socoteşti numărul locuitorilor din aşezare e suficient să numeri urmele paşilor, întipărite în tină, pe uliţa principală, sau bulevardul central, după caz. La vremea în care s-a clădit Pinticul, altfel un sat cu case sănătoase de gospodari, majoritatea familiilor munceau la staţia de sortare a sării de la Ocna Dej.

Acum, nimeni nu mai munceşte acolo, casele sunt părăsite de proprietari, iar majoritatea celor rămaşi sunt bătrâni pensionari. Nu e de mirare că la o populaţie de aproximativ 200 de persoane, în sat există doar 14 copii care frecventează şcoala.

în clasa a VIII-a e un singur elev. Uşile şcolii se închid la amiază, cu lacăte, iar una dintre fostele clase este folosită drept şopron pentru lemne de foc. “De pe vremea lui Ceauşescu aşteptăm să ne asfalteze. Să îşi amintească şi de noi cineva”, mai spune Ana Tămaş, făcând un gest de lehamite.

 

“Nu-ţi mai rămâne decât să mori!”

 

Pinticul, fost, actual şi viitor sat, subzistă de ani de zile. Fondurile pentru dezvoltare sunt rulate de Primăria Dej şi nu ajung aici niciodată.  Pensia unui locuitor din Pintic, fost colectivist, nu depăşeşte 250 de lei. Cei rămaşi se ocupă cu agricultura, iar “pământ este destul, cât vezi cu ochii, dar n-are cine-l lucra”.

Un autobuz care leagă satul-cartier de restul lumii vine în burta dealului pe care stă Pinticul, de trei ori pe săptămână, la 6.00 dimineaţa. Poştaşul ajunge în Pintic numai atunci când aduce pensiile. în rest, nimeni nu trimite scrisori spre Pintic. “O murit oamenii, copiii îs la oraş, casele-s libere multe. Noi am captat apa într-un bazin împreună cu alte 11 familii, ca să ne ajutăm un pic”, spune şi Maria Segmerean, o văduvă din sat.

La o primă ocheadă prin cartier, nimic nu mai stă pe picioare: crucile se dărâmă, din cea închinată eroilor din Primul Război Mondial a mai rămas doar jumătate, abia se mai iţesc pe ea cifre. Gardurile stau să cadă, birtul satului e închis, Alimentară nu există. La ieşirea din satul-cartier, într-o intersecţie cu un Hrist colorat pe cruce, încoronat de flori, un moş le urează trecătorilor sărbători fericite.  “Nu-ţi mai rămâne decât să mori”, spune o bătrânică schilodită de un picior de la reumatism, ieşită pe prispă, la soare.

 

“Ştim de săracii”

 

Primarul Dejului, Ioan Ungur, a precizat că “problema Pinticului” este cunoscută. “Ştim, ştim de săracii”, a spus Ioan Ungur. El a mai spus că se aşteaptă ca în următoarele luni măcar drumul spre Pintic să fie asfaltat sau reabilitat, atât cât să permită accesul auto, în caz de urgenţă, cu ambulanţa sau în alte cazuri.

“Am reuşit să le menţinem şcoala, să nu se închidă. Pentru drum am vorbit la Consiliul Judeţean (CJ), să fie băgat în programul de reabilitare a drumurilor judeţene şi am înţeles că cererea noastră va fi analizată”, a mai spus Ungur. Reprezentanţii Consiliului Judeţean susţin însă că drumul se află în intravilanul Dejului, iar Primăria a primit deja bani pentru drumuri anul acesta.

“Noi am evaluat drumul Ocna Dej - Pintic la 1.400.000 de lei. Mi s-au dat de la CJ 100.000 de lei acum două săptămâni. Asta e apă de ploaie”, a replicat Ungur.

Loading...
Comenteaza