Cluj sau Cluj-Napoca? Cum s-a schimbat numele oraşului peste noapte, din pixul lui Ceauşescu

Cluj sau Cluj-Napoca? Cum s-a schimbat numele oraşului peste noapte, din pixul lui Ceauşescu
Puţini dintre utilizatorii tineri ai acestui site ştiu că oraşul Cluj-Napoca se numeşte aşa de mai puţin de 40 de ani. Ziuadecj.ro a vorbit cu istoricii şi prezintă geneza ideii lui Ceauşescu de a boteza doar două oraşe din ţară - Cluj şi Turnu Severin - cu numele lor latine. Decizia a fost luată peste noapte - literalmente - şi nu mai poate fi revocată decât cu extrem de mari complicaţii.

Până în 16 octombrie 1974 oraşului i se spunea doar Cluj. Atunci însă, printr-un decret al Consiliului de Stat, fostul dictator Nicolae Ceauşescu a atribuit oraşului şi denumirea sa latină - Napoca. Tot atunci un alt oraş din ţară, Turnu Severin, a primit şi el denumirea latină, Drobeta. "În 117 împăratul Adrian a ridicat la rangul de municipiu două oraşe din Dacia. acestea au fost Drobeta şi Napoca. în consecinţă în 1974 s-a luat o hotărâre ca aceastea să fie primele două oraşe din Dacia Romană, să poarte şi denumirea veche", explică pentru ziuadecj.ro directorul institutului de istorie "George Bariţiu", academicianul Nicolae Edroiu. "Acum, când cineva mă întreabă dacă merg în Cluj, întreb în ce localitate? Cluj-Napoca e localitatea".

Ar fi oportună revenirea la denumirea dinainte de decretul din 1974? Nu, crede Edroiu. "După Revoluţie au fost discuţii să se revină la vechea denumire, dar e foarte complicat. Eu zic că e justificat să rămână denumirea care ester acum; eu sunt în comisia judeţeană de denumiri de străzi şi de instituţii şi ştiu că, dacă se schimbă numele străzii, se schimbă buletinul, şi toţi cei care locuiesc acolo trebuie să meargă cu toate actele să le schimbe. Eu nu sunt pentru schimbări de denumiri nici la localităţi, nici la străzi; cele care sunt e bine să rămână". Edroiu dă şi un exemplu: în Cluj-Napoca există o stradă cu numele unei ţări care nu mai există, iar denumirea acesteia nu a fost schimbată tocmai din raţiuni practice. E vorba de strada Iugoslaviei, din cartierul Gheorgheni - foto mai jos. "Păstrăm numele acestei străzi pentru că acolo ar fi o revoltă dacă ar trebui oamenii să-şi schimbe toate actele. Schimbarea numelui oraşului ar însemna, practic, ca toţi cei 300.000 de locuitori să-şi schimbe buletinele. După mine e justificat şi să rămână, şi să se schimbe. Dar utilitatea practică îndrumă spre a nu se schimba", arată academicianul.

De aceeaşi părere e şi istoricul Tudor Sălăgean: "Există istorici și oameni de cultură care consideră schimbarea de denumire din 1974 ca fiind un abuz al regimului comunist, la care ar trebui să se renunţe", spune el. "Problema nu este însă una simplă, pentru că iniţiativa adăugării denumirii localității antice Napoca la numele Clujului a fost promovată, în momentul respectiv, de reprezentanţi ai cercurilor academice și universitare, iar mulţi dintre istoricii de astăzi susţin denumirea „Cluj-Napoca". Prin urmare, nu se poate spune că susţinătorii vreuneia dintre denumiri sunt mai intelectuali şi mai avizaţi decât susţinătorii celeilalte. Diferenţa dintre cele două părţi ester una de perspectivă şi de atitudine".


În plus, adaugă Sălăgean, în cazul modificării numelui oraşului decizia nu a avut la bază dorinţa de a fi omagiat vreun lider comunist, cum ar fi cazurile oraşului Braşov - redenumit o perioadă "Stalin", sau Oneşti, redenumit "Gheorghe Gheorghiu-Dej" ori Ştei, redenumit "Dr. Petru Groza".
"Ea a fost, în schimb, generată de megalomania protocronist-naţionalistă care câştiga teren în perioada respectivă, şi se poate spune că a fost realizată în mod abuziv pentru că nu a fost precedată de nici o formă de consultare a locuitorilor oraşului", explică istoricul, adăugând că denumirea e una corectă din punct de vedere istoric. "Clujul de astăzi s-a dezvoltat pe ruinele oraşului roman Napoca, al cărui nume era de origine probabil dacică. Între oraşul antic şi oraşul medieval există în mod evident o continuitate, care se manifestă cel puţin la nivelul monumentelor", explică Sălăgean.


Istoricul crede că organizarea unui referendum pentru schimbarea denumirii oraşului ar putea genera tensiuni nedorite. "Din acest motiv cred că, în condițiile de astăzi, o inițiativă privind revenirea la vechea denumire a oraşului ar fi una mai degrabă inoportună", spune el.

ziuadecj.ro l-ar fi întrebat şi pe primarul Emil Boc ce părere are despre o eventuală revenire a denumirii oraşului la cea iniţială. Boc însă e plecat în concediu şi nu răspunde la telefon. Totodată, ca de obicei, solicitarea de informaţii remisă electronic pe adresa biroului de presă a rămas fără răspuns, de miercuri dimineaţa. UPDATE - ziuadecj.ro l-a întrebat pe primar ce variantă preferă. Vezi aici ce răspunde

 

  • În 2016 se împlinesc 700 de ani de când Clujul a primit privilegiul de oraş, printr-un decret dat de Carol Robert al Ungariei, în 20 august 1316.

 

  • În 2017 se împlinesc 1900 de ani de când Napoca a fost ridicat la rangul de oraş.

Foto sus: Nicolae Ceauşescu în vizita de la Cluj, în 1974, când a fost schimbată denumirea oraşului în Cluj-Napoca. Foto Muzeul Naţional de Istorie a României



 

istoricul Cezar Petre Buiumaci a transcris discuţia înregistrată în care Nicolae Ceauşescu propunea schimbarea denumirii localităţii. Discuţia lui Ceauşescu cu Comitetul Executiv al Comitetului Central al Partidului Comunist Român a avut loc în 15 octombrie 1974 şi, în ziua imediat următoare, în Monitorul Oficial era publicat deja decretul în acest sens.

Iată cum argumenta Nicolae Ceauşescu această modificare în cadrul discuţiilor şedinţei:

„Tovarăşi, Clujul sărbătoreşte 1850 de ani de la proclamarea sa ca municipiu. Mâine (16 Octombrie) vrem să facem acolo o festivitate şi este bine, cu această ocazie, să-i adăugăm şi denumirea de Napoca şi atunci se va numi Cluj-Napoca. Ce părere aveţi?

Tov. Emil Drăgănescu: Este bine.

Tov. Nicolae Ceauşescu: După cum se ştie, Napoca este o denumire dacă.

Tov. Leonte Răutu: Este o denumire dată de romani, de legiunile romane.

Tov. Nicolae Ceauşescu: După datele pe care le-am primit eu reiese că Napoca este o denumire dacă. După datele date de istorici mi s-a spus că este o denumire dacă, iar romanii au păstrat-o. Deci, propunem o denumire dacă şi una romană.

Tov. Elena Ceauşescu: Nu este mai bine să nu legăm:Cluj-Napoca? Şi mie mi se pare că este o denumire romană; să nu fie amândouă romane.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Indiferent dacă este romană, tot îi dăm această denumire.

Tov. Manea Mănescu: Până acum noi ştiam că Napoca este o denumire dată Clujului de romani.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Aşa cum Drobeta nu este romană, nici Napoca nu este romană. În timpul dacilor - aşa se spune în documentul care îl am eu - aşezarea Napoca îşi păstrează acelaşi nume şi în timpul stăpânirii romane şi în anul 124 Napoca este declarat municipiu de către împăratul Hadrian, şi alături de această localitate a fost un sat populat de romani care i-au dat numele latin Clusum. Aşa sunt cel puţin datele istoricilor; dacă voi le-ati copiat bine?

Tov. Ştefan Bîrlea: Cu siguranţă.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Aşa că păstrăm denumirea de Cluj, care era dată de romani şi denumirea veche, Napoca, care este dacă.

Tov. Leonte Răutu: Nu îmi dau seama ce câştigam dând această denumire. Şi Parisul înainte s-a numit Luteţia şi nu i s-a dat şi această denumire.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Buda şi Pesta nu este la fel?

Tov. Leonte Răutu: Au fost două oraşe.

Tov. Nicolae Ceauşescu:  Oamenii o vor.

Tov. Elena Ceauşescu: Mult nu câştigăm.

Tov. Leonte Răutu: Să nu mai vină şi alţii.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Nu este o regulă.

Tov. Constantin Băbălău: Drobeta - de exemplu - a intrat foarte repede în vocabularul oamenilor.

Tov. Emil Drăgănescu: Să fim de acord.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Deci, să-i spunem Cluj-Napoca.

Tov. Maxim Berghianu: Au şi Hotelul Napoca.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Asta reaminteşte că acum 2000 de ani acolo a existat o civilizaţie şi nu a fost adusă de vânt.

Tov. Emil Drăgănescu: Are o semnificaţie deosebită.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Ce spuneţi, sunteţi de acord?

Tov. Emil Drăgănescu: Este foarte bine.

Tov. Nicolae Ceauşescu: Deci rămâne aşa:Cluj-Napoca. Sunteţi de acord?

(Toţi tovarăşii sunt de acord).

SURSA: Arhivele Naţionale Istorice Centrale, fond CC al PCR, sectia Cancelarie, Dosar nr. 111/1974, ff. 59 - 60.

 


 

Redăm mai jos conţinutul decretului prin care Consiliul de Stat a modificat numele oraşului, în 1974:

"Cu prilejul aniversării a 1850 de ani de la ridicarea aşezării Napoca la rang de municipiu şi de capitală a Daciei Porolissensis, pentru a eterniza denumirea acestei străvechi aşezări - mărturie a vechimii şi continuităţii poporului român pe aceste meleaguri, Consiliul de Stat al Republicii Socialiste România decretează:
Articol unic - Începând cu data prezentului decret, la denumirea municipiului Cluj se va adăuga străvechea denumire Napoca, urmînd a se numi municipiul Cluj-Napoca".

 


Cum se poate schimba denumirea unei localităţi

Numele unei localităţi poate fi schimbat doar după organizarea unui referendum la nivel local, apoi decizia comunităţii trebuie adoptată de Parlament, decizie parafată apoi prin lege.

Astfel, Ordonanţa Guvernului 63/2002 prevede la art.1:

(1) "Atribuirea sau schimbarea de denumiri pentru unităţi administrativ-teritoriale, precum şi pentru sate, localităţi componente ale municipiilor şi oraşelor, staţiuni balneoclimaterice şi staţiuni turistice se face prin lege.

(2) Proiectele de legi sau propunerile legislative privind atribuirea sau schimbarea de denumiri, potrivit prevederilor alin. (1), se înaintează Parlamentului în vederea adoptării, după consultarea prealabilă prin referendum, în condiţiile legii, a cetăţenilor din unităţile administrativ-teritoriale respective.

(3) Referendumul se organizează numai în unitatea administrativ-teritorială sau în localitatea componentă a cărei denumire urmează a fi schimbată."

În situaţia în care referendumul local va fi valabil şi favorabil, proiectul de lege având ca obiect cele menţionate mai sus ar putea fi iniţiat de unul din factorii abilitaţi în acest sens şi supus spre aprobare Parlamentului, unica autoritate legiuitoare a ţării, conform prevederilor Constituţiei.

Loading...
Etichete
Comenteaza