Comisia Iordache reia dezbaterile pe legile justiţiei. Cele mai controversate modificări

Comisia Iordache reia dezbaterile pe legile justiţiei. Cele mai controversate modificări
Preşedintele Comisiei pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, a precizat, joi, că şedinţa Comisiei se va relua luni, la ora 9.00, cu dezbaterea amendamentelor şi elaborarea Rapoartelor la modificările legilor justiţiei 303, 304 şi 317, urmând a se intra ulterior şi pe discuţiile privind Directiva.

Preşedintele Comisiei pentru legile Justiţiei, Florin Iordache, a precizat, joi, că şedinţa Comisiei se va relua luni, la ora 9.00, cu dezbaterea amendamentelor şi elaborarea Rapoartelor la modificările legilor justiţiei 303, 304 şi 317, urmând a se intra ulterior şi pe discuţiile privind Directiva.

Iordache a precizat că până sâmbătă se vor putea depune amendamente de către senatori la proiectele de modificare a legilor 304 privind organizarea judiciară şi 317 privind CSM, adoptate miercuri seara de plenul Camerei Deputaţilor.

El a arătat că toate aceste amendamentele depuse de senatori, atât la proiectul care modifică legea 303 privind Statutul magistraţilor, cât şi la legile 304 privind organizarea judiciară şi 317 privind CSM, se vor discuta luni de la ora 9.00, pentru a se face Rapoartele care să fie transmise plenului Senatului, care este Cameră.

Iordache a spus că după elaborarea Rapoartelor se va intra pe discuţia privind transpunerea directivei europene referitoare la prezumţia de nevinovăţie.

Senatorul PSD, Şerban Nicolae, a anunţat, pe pagina de Facebook, că a depus 30 de amendamente la Legea 303/2004 privind Statutul magistraţilor, iar unul dintre acestea prevede că Ministerul Finanţelor va fi obligat să acţioneze împotriva magistraţilor care cauzează erori judiciare.

„Să nu existe dubii, am depus astăzi aproape 30 de amendamente la proiectul pentru modificarea statutului judecătorilor şi procurorilor", a scris Nicolae, miercuri, pe pagina sa de Facebook.

Potrivit amendamentului depus de social-democrat, acesta modifică art. 96 din Legea 303/2004.

„Art 96
(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.
(2) Eroarea judiciară atrage răspunderea judecătorilor şi procurorilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţă sau gravă neglijenţă.
(3) Este eroare judiciară atunci când, în înfăptuirea actului de justiţie, se determină o soluţionare greşită a unei proceduri judiciare şi prin aceasta se produce o vătămare a drepturilor ori intereselor legitime ale unei persoane.
(4) Este rea-credinţă atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcţiei, cu intenţie, prin încălcarea Convenţiei pentru apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor fundamentale, a drepturilor şi libertăţilor fundamentale prevăzute de Constituţia României, ori a normelor de drept material sau procesual, a determinat o eroare judiciară.
(5) Este gravă neglijenţă atunci când judecătorul sau procurorul, în exercitarea funcţiei, din culpă, nesocoteşte normele de drept material ori procesual, determinând o eroare judiciară.
(6) Nu este îndreptăţită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.
(7) Pentru repararea prejudiciului produs printr-o eroare judiciară, persoana vătămată se poate îndrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice, în condiţiile legii, la tribunalul în cărui circumscripţie îşi are domiciliul sau sediul, după caz. Plata de catre stat a sumelor datorate cu titlu de despagubire se efectueaza în termen de maxim 1 an de la data comunicarii hotararii judecatoresti definitive.
(8) După ce prejudiciul cauzat de o eroare judiciară a fost acoperit de stat, Ministerul Finanţelor Publice se întoarce în mod obligatoriu, pe cale judiciară împotriva judecătorului sau procurorului care a determinat eroarea judiciară. Competenţa de judecată, în primă instanţă, revine Curţii de Apel Bucureşti, dispoziţiile Codului de procedură civilă fiind pe deplin aplicabile.
(9) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune al statului, prevăzut la alin. (8) este de un an, de la data când a fost achitat integral prejudiciul.
(10) Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili condiţii, termene şi proceduri pentru asigurarea profesională obligatorie a judecătorilor şi procurorilor. Asigurarea obligatorie nu poate să întârzie, să diminueze sau să înlăture răspunderea pentru eroare judiciară determinată de rea-credinţă sau gravă neglijenţă", potrivit amendamentului depus de Şerban Nicolae.

Modificarea Legii 303/2004 privind Statutul magistraţilor a fost adoptată, luni, de plenul Camerei Deputaţilor, cu 179 de voturi „pentru" şi 90 de voturi „împotrivă".

Modificări sensibile la Codurile Penale

După legile Justiţiei, comisia Iordache va discuta modificările la Codurile Penale, criticate până acum dur de DNA şi Parchete. Printre amendamentele contestate se află cel referitor la administrarea probelor la administrarea, care spune că "înregistrările prevăzute în prezentul capitol, efectuate de părţi, constituie mijloace de probă când privesc propriile convorbiri sau comunicări pe care le-au purtat cu terţii", fiind eliminată precizarea potrivit căreia "orice alte înregistrări pot constitui mijloace de probă dacă nu sunt interzise de lege".

Un alt amendament controversat este cel legat de arestarea preventivă. Potrivit propunerii, "măsura arestării preventive a inculpatului poate fi luată şi dacă din probe rezultă suspiciunea rezonabilă că acesta a săvârşit o infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune prin care s-a cauzat vătămarea corporala sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale prevăzută de Codul penal si alte legi speciale, o infracţiune de trafic de stupefiante, trafic de arme, trafic de persoane, de terorism şi care vizează acte de terorism, falsificare de monede ori alte valori, şantaj, viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar sau o altă infracţiune comisă cu violenţă si, cumulativ, pe baza evaluării gravitaţii faptei, a modului si a circumstanţelor de comitere a acesteia, a anturajului şi a mediului din care acesta provine, a antecedentelor penale si a altor împrejurări privitoare la persoana acestuia, se constata ca privarea sa de libertate este absolut necesara pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publica", fiind eliminate mai multe infracţiuni din categoria celora pentru care se poate solicita arestarea preventivă.

"Suspectul sau inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere, chiar înainte de a fi fost chemat prin citaţie, dacă acesta este cercetat pentru săvârşirea uneia din infracţiunile" enumerate mai sus, prevede un alt amendament.

"Persoanei care a dobândit calitatea de suspect i se aduc la cunoştinţă, înainte de prima sa audiere, această calitate, fapta pentru care este suspectată, cu descrierea tuturor elementelor constitutive ale acesteia şi a probelor din care rezultă săvârşirea faptei, încadrarea juridică a acesteia, drepturile procesuale prevăzute la art. 83, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Lipsa acestor elemente atrage nulitatea absolută a actului de aducere la cunoştinţă a calităţii de suspect. Atunci când sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 305 alin. (1) şi persoana faţă de care există bănuiala rezonabilă este cunoscută, organul de urmărire penala va aduce la cunoştinţă, de îndată, calitatea de suspect, sub sancţiunea nulităţii absolute a tuturor actelor de urmărire penală efectuate cu încălcarea acestei prevederi faţă de aceasta după aflarea identităţii persoanei", arată un alt amendament contestat de magistraţi.

În ceea ce priveşte dreptul inculpatului la apărare, magistraţii contestă articolul potrivit căruia acesta are "dreptul să participe la audierea oricărei persoane de către judecătorul de drepturi şi libertăţi, să formuleze plângeri, cereri, memorii şi obiecţiuni" şi "poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală ori a audierii realizate de judecătorul de drepturi şi libertăţi. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace, încheindu-se în acest sens un proces-verbal. Absenţa sa nu împiedică efectuarea actului".

 

Loading...
Comenteaza