Concerte la "Noaptea Muzeelor" de la Castelul Ciucea. Portretul Veturiei Goga, de Ressu, în bernă FOTO

Concerte la
Numeroşi clujeni au susţinut prin prezenţă protestul împotriva retrocedării Muzeului "Octavian Goga".


Situaţie incertă

Atmosferă sobră şi puţin încrâncenată, sâmbătă seară, la Muzeul Memorial "Octavian Goga" de la Ciucea. Asta, în ciuda faptului că era vorba de sărbătoarea industriilor culturale şi creative din Europa, cu prilejul celei de-a unsprezecea ediţii a "Nopţii Muzeelor", eveniment artistic organizat în mii de instituţii similare de pe continent. Numeroase familii de clujeni, însoţite de copii, au ţinut să fie prezente la microrecitalurile de muzică simfonică, operă şi populară, susţinute de experţii şi cursanţii Şcolii Populare de Arte "Tudor Jarda" din Cluj-Napoca şi să fie alături de întreaga suflare a Muzeului.

Totul, având în vedere faptul că evenimetul artistic urma să se desfăşoare sub spectrul retrocedării - în urma unei hotărâri a instanţei - a clădirilor şi a aproximativ 80 la sută din operele de artă, unor rude ale Veturiei Goga, soţia scriitorului şi omului politic Octavian Goga, moştenitoarea imensului patrimoniu cultural de la Ciucea. "Încă din copilărie am vizitat castelul şi astăzi, împreună cu nişte prieteni ne-am adus cu noi şi copiii. Tocmai ca să-l vadă şi ei şi să le rămână întipărite în minte locul şi piesele muzeului, fiindcă nu se ştie ce se va întâmpla cu acesta în viitorul apropiat, " mărturiseşte Corina Ştirbu, care a parcurs drumul de Cluj-Napoca special pentru "Noaptea Muzeelor". Întâlnim alţi doi clujeni, pe soţii Szocs Miklos şi Anamaria. "Iubim mult poezia, în special pe cea a lui Ady Endre şi Octavian Goga şi am mai vizitat de vreo 5-6 ori Muzeul până acum. Însă ne-am zis să mai venim o dată, după ce am citit din presă în ce situaţie se află acesta, să nu ne trezim cumva că n-o să ne mai lase data viitoare să-l vizităm. Ar fi un mare păcat să se retrocedeze, fiindcă e singurul obiectiv turistic din zonă," declară, îngrijorat, Szocs Miklos. La intrare, ne întâmpină şi doamna Ioana Lidia Ilea, director al Muzeului Memorial "Octavian Goga". Aceasta ne vorbeşte, pe scurt, despre patrimoniul muzeului: conţine, pe lângă cele nouă clădiri, 14.310 piese de patrimoniu, de o valoare inestimabilă - dar şi o bibliotecă de 6.000 de volume. Apoi, ne lămureşte în ce stadiu se află procesul dintre urmaşii Veturiei Goga şi Consiliul Judeţean Cluj, Ministerul Finanţelor şi Primăria Ciucea, instituţiile cărora Veturia Goga le-a donat, în 1966, Muzeul: "Este recurs, nu s-a fixat încă termenul, deşi Curtea de Apel Bucureşti le-a dat câştig de cauză acelor rude îndepărtate ale doamnei Veturia. Totuşi, noi ne bazăm pe faptul că mai există şi dreptul de preemţiune al statului, astfel că eventualii câştigători în instanţă ai Muzeului au obligaţia să-l dea spre cumpărare - la început statului român şi abia apoi altcuiva, fără să scadă preţul, în caz că statul refuză. De asemenea, există şi obligaţia legală a moştenitorilor de a-i păstra funcţia de muzeu..."

Facem un scurt drum şi la demisolul Castelului, ca să vedem şi modalitatea de protest a gazdelor: un portret al Veturiei Goga, pictat de Camil Ressu, în anul 1924, de o valoare inestimabilă, ocupă peretele de onoare al încăperii. A fost acoperit cu o pânză neagră, iar vizitatorii trec prin faţa lucrării, de mari dimensiuni, tăcuţi, de parcă s-ar afla la catafalcul unei persoane decedate.

În Spiritul poeziei lui Goga şi al artei autentice

Programul artistic, realizat de către Şcoala Populară de Arte „Tudor Jarda" din Cluj-Napoca, mult aşteptat de turişti şi localnici, a început la ora 19.00, desfăşurându-se, succesiv, în două clădiri ale Muzeului Memorial "Octavian Goga": Castelul „Octavian Goga" şi "Casa Albă". Evenimentul a debutat în Sala de Muzică a Castelului, cu un program artistic de muzică clasică şi poezie, realizat de către experţii Şcolii de Arte şi susţinut de Orchestra „Camerata" (Marius Moldovan, Dorin Simionescu, Emanuil Toma şi Valentin Toma), soliştii vocali Lack Tűnde, Alexandra Hordoan, Marina Simionescu. A acompaniat la pian Olga Bordas. Ca-ntotdeauna, la apariţiile sale în public, actorul Petre Băcioiu de la Teatrul Naţional din Cluj-Napoca, a readus în atenţie spiritul marii poezii şi-n special al patronului spiritual al zonei, Octavian Goga.

În continuare, în incinta Expoziţiei de artă populară, aflată în clădirea „Casa Albă" - fosta casă a oaspeţilor poetului Octavian Goga - s-a desfăşurat un spectacol de muzică populară, susţinut de soliştii Andrei Bonţe, Gabriela Mărincuş, Vasile Borlea şi Mădălina Maier, cursanţi ai claselor de muzică populară ale Şcolii, coordonate de experţii Ana Strâmturean şi Claudiu Ciotleuş. La finalul evenimentului, directorul Ioana Lidia Ilea a prezentat, cu un zâmbet amar, publicului, problemele Muzeului: „Din păcate, <Noaptea Muzeelor> din acest an nu este doar un motiv de sărbătoare, ci şi un semnal de alarmă , pentru că nu se ştie până când Muzeul şi obiectele sale de patrimoniu vor mai fi disponibile marelui public ." De asemenea, Vasile Corpodean, managerul Şcolii Populare de Arte „Tudor Jarda" şi-a declarat, în mod deschis, sprijinul celor care au susţinut concertul, pentru eforturile gazdelor, de salvare a Muzeului: „Legat de acest protest, suntem alături de dumneavoastră şi dorim ca Muzeul să fie al clujenilor, să rămână de interes public, iar dumneavoastră, doamnă director, să nu fiţi ultimul conducător al acestei instituţii..." La rândul său, Aurel But, cel care a condus timp de peste 30 de ani Muzeul Memorial "Octavian Goga" şi a cunoscut-o pe văduva poetului, a mărturisit publicului: "În 1967, după ce-a donat Muzeul statului român, doamna Veturia i-a scris o scrisoare poetului Aurel Rău, în care spunea: <Mă bucur că-mi văd visul împlinit şi că averea mea şi a soţului meu a ajuns pe mâini bune şi nu pe mâna neamurilor hrăpăreţe>. Iată că de ce s-a temut, n-a scăpat! "

Şi, după ce spectacolul şi speech-urile s-au sfârşit, acesta i-a felicitat pe artiştii Şcolii de Arte - oaspeţii tradiţionali, de câţiva ani încoace, ai evenimentului - arătând că spectacolul din acest an, în ciuda situaţiei incerte a Muzeului, a fost cel mai reuşit de până acum... Înainte să urcăm în microbuzul care ne va duce înapoi la Cluj-Napoca suntem abordaţi de către un ţăran simplu din Ciucea, Petru Pişcoi, în vârstă de 80 de ani. Acesta doreşte, timid, să ne spună şi el ceva: "Am cunoscut-o pe doamna Veturia, am lucrat la Castel, prin anii 1970 şi vreau să vă spun c-ar fi mare păcat pentru toţi ciucenii să se cedeze Castelul, pentru că ăsta-i ceva frumos şi-i singura atracţie pentru cei ce ne vizitează..."

 

 

 

Loading...
Comenteaza