Echinocţiul de primăvară, moment al echilibrului. Mituri şi obiceiuri

Echinocţiul de primăvară, moment al echilibrului. Mituri  şi obiceiuri

Miercuri, 20 martie 2019, la ora 23:58, va avea loc echinocţiul de primăvară, ziua care marchează începutul primăverii astronomice.

Termenul "echinocţiu" provine din cuvântul latin "æquinoctium", rezultat din combinarea cuvintelor "æquus" (egal) cu "nox, noctis" (noapte).

Potrivit Observatorului Astronomic "Amiral Vasile Urseanu", la momentul echinocțiului de primăvăra Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australă a sferei cerești în cea boreală. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mițcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă ți valoarea medie a înălțimii Soarelui deasupra orizontului la momentul amiezii. Totodată, la data respectivă, Soarele răsare în punctul cardinal est și apune în punctul cardinal vest. 

Începând de la aceasta dată, durata zilei (față de cea a nopții) va fi în continuă creștere, iar cea a nopții (față de cea a zilei) în scădere, până la data de 21 iunie, când va avea loc momentul solstițiului de vară.

Evident, descrierea de mai sus este valabilă doar pentru latitudinile nordice ale Terrei. În emisfera sudică a Pământului fenomenul trebuie interpretat invers, astfel ca în regiunile respective acest moment marchează începutul toamnei astronomice. Totodată, în regiunile polare, în emisfera nordică începe lunga zi polară, iar in cea sudică începe noaptea polară, ce vor dura, fiecare, câte 6 luni.

Echinocţiul de primăvară coincide cu Ziua Internaţională a Fericirii, sărbătorită pe 20 martie. 

În această zi începe noul an agrar, iar copiii bat ritualic pământul cu beţele sau ciomegele, alungând frigul: „Intră frig şi ieşi căldură/ Să se facă vreme bună/ Pe la noi pe bătătură”.

Echinocţiul de primăvară simbolizează creaţia, solstiţiul de vară apogeul, echinocţiul de toamnă începerea perioadei de resorbţie şi solstiţiul de iarnă perioada de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal.

Conform tradiţiei creştine, Paştele este serbat întotdeauna în prima duminică după Luna Plină de după echinocţiu.

Oamenii recunosc echinocţiul de primăvară de mii de ani. Pentru multe civilizaţii antice evenimentul marca reîntoarcerea la belşug - adică hrana începea să fie procurată mai uşor. Mai mult, vechii egipteni au construit Sfinxul în aşa fel încât acesta „priveşte” exact în punctul în care soarele răsare cu ocazia echinocţiului de primăvară. Totodată, prima zi de primăvară astronomică coincidea cu prima zi a anului persan şi era marcată prin 13 zile de petreceri.

În cultură amerindiana se ţineau ritualuri şi dansuri în onoarea Soarelui. Indienii Sioux plantau în această zi un arbore ceremonial ce reprezenta o legătură între Cer şi Pământ, iar chinezii credeau că în ziua echinocţiului de primăvară ouăle (simboluri ale fertilităţii) pot să stea în echilibru, deoarece gravitaţia este egală în toate părţile. 

Astrologii susţin că momentul când ziua devine egală cu noaptea simbolizează o stare de armonie, de transformare profundă atât a naturii exterioare, cât şi o transformare benefică a naturii noastre umane. Este perioada în care totul se trezeşte la viaţă pentru a se bucura de energiile profunde ale primăverii.

 

Loading...
Comenteaza