Oraşele Clujului: cei mai mulţi şi cei mai puţini. Etnic şi religios (I)

Oraşele Clujului: cei mai mulţi  şi cei mai puţini. Etnic şi religios (I)
Mediul urban din judeţul Cluj relevă o varietate mare în ceea ce priveşte distribuţiile etnică şi religioasă, conform datelor finale ale ultimului recensământ.

Trei etnii sunt cele mai bine reprezentate în judeţil Cluj, conform datelor finale rezultate în urma referendumului populaţiei desfăşurat în octombrie 2011: românii (75,4%), maghiarii (15%) şi romii (3,3%). Restul etniilor declarate sunt subunitare. De remarcat că proporţiile sunt exprimate, în acest articol, faţă de totalul populaţiei stabile din fiecare unitate administrativ teritorială la care se face referinţă. Pentru fiecare localitate există câteva procente din populaţia stabilă despre care nu există informaţii privind religia ori etnia. Acestea nu vor fi scăzute din totalul populaţiei stabile ci raportarea se va face la total populaţie stabilă. Datele folosite sunt cele de pe site-ul oficial al Institutului Naţional de Statistică.

Etniile şi religiile în mediul urban: 5 municipii şi oraşul Huedin

În mediul urban din judeţul Cluj, cei mai mulţi români (procentual vorbind) se regăsesc în municipiul Dej: 81,8%. La polul opus, în Huedin s-au declarat români 56,5% din totalul populaţiei stabile. Huedinul are, procentual, cel mai mare număr de etnici maghiari din mediul urban - 27,8% dar şi de romi - 11,3%. Cea mai mică proporţie de romi o regăsim în Cluj-Napoca (1%) şi în Dej (1%), iar cea mai mică concentrare de etnici maghiari din mediul urban se află în Cîmpia Turzii, 6,7% din totalul populaţiei stabile. În Cluj-Napoca se află şi cele mai concentrate populaţii de germani (0,17%) şi evrei (0,05%). Tradiţional, armenii au rămas cu cea mai mare populaţie în Gherla, unde ocupă 0,15% din totalul populaţiei stabile.

Mai complexă este problema religioasă în mediul urban din judeţ. Şi în acest caz raportarea religiilor ori confesiunilor s-a făcut la totalul populaţiei stabile, adică nu au fost eliminaţi din calcul cei despre care nu există informaţii din partea Institutului Naţional de Statistică.

Datele finale ale recensământului din octombrie 2011 arată că, din totalul populaţiei stabile a judeţului Cluj (691.106 locuitori) distribuţia în funcţie de religii şi confesiuni este următoarea:
l Ortodocşi - 473.096, adică 68,5% din totalul populaţiei stabile
l Reformaţi -73.669, adică 10,7%
l Greco-catolici - 23.164, adică 3,4%
l Romano-catolici - 22.570, adică 3,3%
l Penticostali - 20.975, adică 3%
l Baptişti - 7.139, adică 1%
l Unitarieni - 7.094, adică 1%
l Martorii lui Iehova - 5.783, adică 0,8%
l Adventişi de Ziua a 7-a - 3.433, adică 0,4%
Restul cultelor au mult mai puţini adepţi în Cluj. De remarcat că 2.011 locuitori s-au declarat fără nicio religie (0,2%), iar 1.856 s-au declarat atei (0,2%), iar despre 43.996 locuitori din populaţia stabilă a judeţeului, Institutul Naţional de Statistică nu are nicio informaţie.

Cei mai mulţi ortodocşi din judeţ - mediul urban, raportat la populaţia stabilă a localităţii - se găsesc în municipiul Câmpia Turzii, cu 75,8%, iar cei mai puţini, în oraşul Huedin: 60,7%, unde se află cea mai mare concentraţie de reformaţi din mediul urban: 26,6%. Turda este municipiul în care reformaţii se găsesc în cea mai mică proporţie: 5,5%. În ceea ce-i priveşte pe greco-catolici, municipiul Gherla este gazda celor mai mulţi locuitori de această confesiune : 5,1% din totalul populaţiei stabile, iar pe poziţia secundă se află municipiul Cluj-Napoca, unde se află 4,4%. Tot în Huedin este şi cea mai joasă concetrare de greco-catolici: 0,8%.

Cea mai densă concentrare de romano-catolici o întâlnim în municipiul Cluj-Napoca: 4.6%, apoi în Gherla: 3,2%. În schimb, în Huedin, romano-catolicii sunt cei mai „rarefiaţi": 1,3%. Unitarienii au cea mai mare concentrare în Turda: 1,7%.

Dintre neo-protestanţi, penticostalii sunt cei mai numeroşi în judeţ. În Huedin, ponderea acestora este cea mai mare - 4,8%, apoi în Dej - 4,2%. La polul opus, cei mai puţin numeroşi penticostali, relativ la populaţia stabilă, sunt în Gherla: 2,2%.

Baptiştii se găsesc concentraţi cel mai bine în mediul urban în municipiul reşedinţă de judeţ, 1,1% iar în Turda sunt cei mai puţini - 0,5%. În fine, martorii lui Iehova sunt cei mai numeroşi în Câmpia Turzii (2,4%) şi Turda (1,6%), la polul opus situându-se Huedinul (0,2%) şi Dejul (0,3%).

Religii şi confesiuni în municipiul Cluj-Napoca

Raportarea se face la totalul populaţiei stabile, adică 324.576 locuitori.
l ortodocşi: 212.975,adică 65,6%
l romano-catolici: 14.940, adică 4,6%
l reformaţi: 31.597, adică 9,7%
l penticostali: 8.083, adică 2,4%
l greco-catolici: 14.152, adică 4,3%
l baptişti: 3603, adică 1,1%
l adventişti de Ziua a 7-a: 1.028, adică 0,3%
l musulmani: 879, adică 0,2%
l unitarieni: 2.946, adică 0,9%
l martorii lui Iehova: 1.907, adică 0,5%
Restul confesiunilor au mult mai puţini adepţi declaraţi în Cluj-Napoca. Despre 7,7% din populaţia stabilă din Cluj-Napoca, INS nu deţine informaţii în ceea ce priveşte religia.
Fără religie s-au declarat 1.266 de locuitori ai municipiului (0,3%) iar atei - 1.543 de locuitori din Cluj-Napoca (0,4%).

În zece ani s-a dublat numărul de clujeni cu studii superioare

Conform unei analize a Institutului Regional de Statistică Cluj, numărul celor cu studii superioare s-a dublatd e la ultimul referendum.

Structura populaţiei stabile în vârstă de 10 ani şi peste după nivelul de educaţie, la ultimele trei recensăminte

 

Unde: Superior = universitar, master, doctorat;
Mediu = liceu, profesional, postliceal; Scăzut = primar, gimnazial, fără şcoală absolvită, (Sursa: Institutul Regional de Statistică Cluj)

"Nivelul de educaţie al populaţiei s-a îmbunătăţit constant şi semnificativ. Proporţia persoanelor cu studii superioare în totalul populaţiei stabile de 10 ani şi peste s-a dublat în intervalul 2002-2011, iar cea a persoanelor cu nivel scăzut de educaţie s-a redus sensibil. La 20 octombrie 2011, ponderea persoanelor analfabete era de 0,78%, la jumătate fată de recensământul din 2002 .

Este de menţionat faptul că, în toată perioada, populaţia cu studii medii şi superioare a judeţului Cluj s-a situat peste media pe ţară, iar cea cu nivel scăzut de educaţie sub media naţională.", se arată în analiza Institutului Regional de Statistică Cluj.

 

Loading...
Etichete
Comenteaza