Reabilitarea Casei Tauffer

Reabilitarea Casei Tauffer
Un centru cultural important al societăţii clujene din secolul al XIX-lea se va redeschide sub forma unei cafenele cu acelaşi nume.

 O cafenea boemă, cu jazz, blues şi şansonete, se va deschide în interiorul Casei Tauffer, clădirea de pe strada Vasile Goldiş colţ cu Sextil Puşcariu, care, în veacul al XIX-lea, a fost un loc important de întâlnire pentru crema societăţii clujene. Clădirea din apropierea Pieţei Muzeului, care a aparţinut familiei de tapiţeri germani Tauffer, a găzduit unul dintre cele mai frecventate saloane literare ale Clujului.

 

Deschiderea cafenelei, care va păstra numele tapiţerilor germani, va avea loc în 30 iulie, cu un eveniment muzical-surpriză. “Cred că niciodată nu m-am bucurat atât de deschiderea unui local, ca de Casa Tauffer, primul salon literar al Clujului”, a declarat Adrian Munteanu, unul dintre proprietari, care deţine şi localurile My Way, Janis Club, Janis la Stuf, precum şi terasa din faţa fostului bar The King.

 

Casa Tauffer va găzdui seri de pian, dar şi expoziţii de artă, iar doritorii se vor putea delecta cu reviste de cultură, cu volume de beletristică şi nu numai. Construită în forma actuală la începutul secolului al XIX-lea, Casa Tauffer a găzduit primul salon literar de limbă germană al acelui secol şi unul dintre cele mai frecventate din Cluj. Clădirea în care în ultimii ani a funcţionat cafeneaua Klausen aparţinea la începutul secolului respectiv familiei de tapiţeri germani de lux Tauffer, adusă la Sibiu de baronul Samuel von Brukenthal. Familia Tauffer s-a mutat la Cluj în jurul anului 1790, când a fost luată sub protecţia baronului Gheorghe Banffy, care a devenit guvernator al Transilvaniei.

 

“Taufferii erau, foarte probabil, masoni. în casa lor a stat foarte mulţi ani şi Ioan Piuariu Molnar, primul profesor român de la Colegiul Academic din Cluj, care era francmason”, a precizat istoricul Tudor Sălăgean într-un articol despre Casa Tauffer publicat în ZIUA de CLUJ. Istoricul a menţionat că pe atunci exista o grupare masonică radicală, “iosefiniştii”, care dorea continuarea reformelor împăratului Iosif al  II-lea (1780-1790). “Gheorghe Banffy, guvernatorul, cel care i-a adus pe toţi la Cluj şi i-a protejat în epoca persecuţiilor, era conducătorul masoneriei din Transilvania. E posibil ca în clădire să fi funcţionat un templu masonic”, a adăugat Sălăgean.

 

Ei dădeau “ora exactă”

 

Printre cei care frecventau salonul literar din Casa Tauffer se număra şi tipograful sibian Martin Hochmeister cel Tânăr, care, asemeni lui Piuariu Molnar, fusese iniţiat în francmasonerie în loja Sf. Andrei din Sibiu.

 

“Hochmeister a deschis la Cluj şi o tipografie, a doua din oraş, alături de cea a Colegiului Reformat. Este foarte posibil ca aici să fi fost tipărită şi faimoasa chartă a drepturilor românilor din Transilvania, Supplex Libellus Valachorum, la redactarea căreia a contribuit şi Ioan Piuariu Molnar”, a mai spus istoricul Tudor Sălăgean. Potrivit acestuia, în aceleaşi cercuri au fost discutate şi mai vechile proiecte de editare a unei gazete destinate românilor din Transilvania, idee care fusese acceptată de împăratul Iosif al II-lea, dar care a fost abandonată după încetarea din viaţă a acestuia.

 

Loading...
Comenteaza