UE: Deficienţe grave în datele privind calitatea aerului în România. Situaţia ar putea fi mult mai gravă

UE: Deficienţe grave în datele privind calitatea aerului în România. Situaţia ar putea fi mult mai gravă

Comisia Europeană a identificat deficienţe grave şi structurale în datele privind calitatea aerului, care au fost raportate la Bruxelles, iar în realitate situaţia ar putea fi mult mai gravă decât cea transmisă efectiv, reiese dintr-un raport întocmit de forul european.

"Calitatea slabă a aerului continuă să fie o problemă în România. Principalele surse de poluare a aerului provin din sectorul transporturilor şi din cel al energiei, în special din utilizarea combustibililor fosili/solizi în gospodării. România ar putea înregistra progrese semnificative în vederea soluţionării acestei probleme prin: restructurarea sistemului energetic şi a sistemului de încălzire a gospodăriilor (prin favorizarea integrării surselor regenerabile şi trecerea la gaze naturale, la încălzirea centralizată şi la controlul poluării), măsuri de trafic şi alte măsuri de control şi prevenire a poluării. În acelaşi timp, au fost identificate deficienţe grave şi structurale în datele privind calitatea aerului măsurate de reţeaua de monitorizare din România şi raportate Comisiei Europene. În realitate, situaţia ar putea fi mult mai gravă decât cea raportată efectiv", se menţionează în Raportul de ţară privind evaluarea din 2019 a punerii în aplicare a politicilor de mediu ale UE (EIR), întocmit de forul european, şi publicat vineri.

Pe de altă parte, conform EIR 2019, gestionarea deşeurilor rămâne o provocare majoră pentru România, "în pofida progreselor formale înregistrate ca urmare a adoptării planului naţional de gestionare a deşeurilor în decembrie 2017".

Astfel, în contextul în care reciclarea şi utilizarea eficientă a resurselor se află încă la niveluri scăzute în comparaţie cu tendinţa prezentată în EIR 2017, Raportul de alertă timpurie din 2018 al Comisiei arată că România este considerată a fi expusă riscului de a nu îşi îndeplini obiectivul de reciclare a deşeurilor municipale în proporţie de 50% stabilit pentru anul 2020. "Economia circulară rămâne slab dezvoltată, deşi există potenţial în acest domeniu, fapt confirmat de o conferinţă pe această temă organizată în România în 2017.Este necesar să se adopte măsuri suplimentare care să fie puse în aplicare pe deplin. Totodată, trebuie să crească gradul de conştientizare cu privire la economia circulară", se notează în Raport.

În ceea ce priveşte calitatea apei, concluziile publicate vineri relevă faptul că România trebuie să îşi îmbunătăţească în continuare politica în domeniu în conformitate cu Directiva-cadru privind apa. În plus, România face încă eforturi pentru punerea în aplicare a Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale şi pentru ameliorarea cantităţii şi a calităţii apei potabile.

"Având în vedere ratele de conformare foarte scăzute cu termenele intermediare din 2013 şi 2015 stabilite în Tratatul de aderare, Comisia a decis să iniţieze o procedură de constatare a neîndeplinirii obligaţiilor. În conformitate cu Tratatul de aderare a României, termenul final pentru ca România să se conformeze Directivei privind tratarea apelor urbane reziduale este 31 decembrie 2018, iar problema se va agrava cel mai probabil", se precizează în EIR 2019.

La capitolul conservarea naturii, punerea în aplicare a directivelor privind natura rămâne o provocare considerabilă pentru România, iar reţeaua Natura 2000 pare să fie afectată de lipsa unui cadru adecvat de capacitate administrativă şi de deficitul de cunoştinţe şi date actualizate.

Documentul oficial subliniază că România se bazează în continuare într-o măsură considerabilă pe fondurile şi oportunităţile de creditare ale UE, dar "cu toate acestea, există un deficit de capacitate administrativă şi un grad insuficient de pregătire/maturizare a proiectelor, precum şi de prioritizare a diferitelor aspecte de mediu", iar "acest lucru afectează capacitatea de utilizare a fondurilor care sunt disponibile şi foarte necesare".

Pe de altă parte, în documentul Comisiei Europene este prezentat un exemplu de bune practici, derulat în România - Proiectul LIFE "Connect Carpathians' - Îmbunătăţirea conectivităţii populaţiilor de urs şi lup cu ajutorul unei reţele regionale de situri Natura 2000 în România.

Proiectul, care se desfăşoară în perioada septembrie 2013 - februarie 2019, are ca scop îmbunătăţirea conectivităţii peisajului printr-un coridor ecologic creat în vestul României. Coridorul este format dintr-o reţea de situri Natura 2000 care se întinde între Munţii Apuseni şi Carpaţii Meridionali şi reprezintă singura rută prin care unele specii emblematice, precum ursul şi lupul, se pot deplasa între cele două zone.

Printre activităţile proiectului se găsesc: creşterea capacităţii agenţiilor responsabile şi a administratorilor siturilor Natura 2000 de conservare a peisajului, implicarea factorilor interesaţi locali în gestionarea conectivităţii, asigurarea terenurilor necesare pentru crearea coridoarelor de legătură şi gestionarea coridoarelor pentru crearea unor peisaje permeabile pentru carnivore.

Comisia Europeană a publicat, vineri, cea de-a doua evaluare a punerii în aplicare a politicilor de mediu (EIR), ca parte a iniţiativei lansate în 2016, în scopul îmbunătăţirii punerii în aplicare a politicii europene de mediu şi a normelor convenite de comun acord în toate statele membre ale UE.

Conform documentului, dacă legislaţia în domeniul mediului ar fi pusă în aplicare pe deplin, suma care s-ar economisi la nivelul UE în ceea ce priveşte costurile de sănătate şi costurile directe pentru mediu ar fi de circa 55 de miliarde de euro pe an.

Loading...
Comenteaza