Un cartier clujean, propus să devină monument istoric

Un cartier clujean, propus să devină monument istoric
Dacă planul propus de un fost arhitect şef al judeţului se va materializa, dezvoltatorii imobiliari nu vor mai putea construi nimic într-un mare cartier al Clujului.

Fostul arhitect şef al judeţului, Radu Spânu, a venit marţi, la conferinţa organizată de Registrul Urbaniştilor din România (RUR), la Cluj, cu o propunere menită să blocheze avântul imobiliar dintr-un mare cartier al oraşului. Exemplificând cu fotografii şi planşe, Spânu le-a demonstrat urbaniştilor de ce Gheorgheniul ar trebui înscris pe lista monumentelor istorice.

„Propunerea mea este ca RUR, OAR (Ordinul Arhitecţilor din România n.r.), UAR (Uniunea Arhitecţilor din România n.r.) să ceară, împreună cu ONG-urile, administraţiei publice şi Ministerului Culturii înscrierea cartierului Gheorgheni ca rezervaţie arhitecturală urbanistică", a spus Radu Spânu.

Fostul arhitect-şef al judeţului a pornit expunerea din anii '60, când Augustin Presecan, şcolit la Moscova, dar cu idei europene despre urbanism, a desenat planşele acestui cartier. Radu Spânu a arătat că există un echilibru între construcţiile din cartier şi spaţiile verzi, tot mai puţine în oraş. „Spaţiul vegetalizat în zona urbană este extrem de important, iar în Gheorgheni încă se mai conservă", a arătat Spânu.

Unul dintre arhitecţii care a proiectat, alături de regretatul Augustin Presecan, cartierul Gheorgheni este Vasile Mitrea. „Este o idee bună aceasta, a domnului Radu Spânu, dar ar fi bine să ne grăbim, pentru că sunt multe interese imobiliare în Gheorgheni. Trebuie întocmită documentaţia şi trimisă Ministerului Culturii. Din momentul acela, chiar dacă durează un an până vine avizul, nu se va mai putea construi nimic în zona respectivă. Primăria nu se poate opune demersului, ci doar Comisia de Monumente Istorice", a spus Mitrea. Lista monumentelor istorice se actualizează de către minister o dată la cinci ani; ultima actualizare s-a făcut anul trecut.

Gheorgheni, cartier situat în estul oraşului, a fost construit în anii '60 din secolul trecut după un plan urbanistic ce a inclus numeroase spaţii verzi, parcuri şi zone de agrement. Denumirea cartierului provine de la localitatea limitrofă - cu acelaşi nume - spre care face legătura. Acesta a fost al doilea cartier, după Grigorescu, care a fost construit în Cluj-Napoca. Grigorescu l-a avut de asemenea, în echipa de proiectare, pe profesorul Vasile Mitrea, încă foarte activ, la 81 de ani.

În Gheorgheni predomină blocurile de patru etaje, dar sunt numeroase şi cele cu 8 sau 10 etaje. Cartierul beneficiază de vechi spaţii comerciale (Hermes, Mercur, Diana), dar şi de unele noi, cum este Iulius Mall.

Cine a fost Augustin Presecan

Arhitectul care a desenat cartierul Gheorgheni, Augustin Presecan, s-a născut în 1933 la Mărtineşti, judeţul Cluj. A făcut şcoală la Bucureşti şi Moscova, a fost proiectant şef pentru zona "Abator", cartierele "Grigorescu" și "Gheorgheni". A contribuit și la acțiunea de urbanizare de la Turda, Dej, Iernut, Sângeorz-Băi s.a. Presecan a fost trimis în 1974 de Guvernul României ca reprezentant al țării noastre la CAER - Moscova, în probleme de sistematizare și urbanism. "Având un corp robust și plin de viață, este o enigmă faptul că în 1978, la Moscova, a devenit subit grav bolnav de cancer ganglionar și pulmonar, stare în care se întoarce în țară și se stinge din viață la Clinică Ftiziologică din Cluj, la 6 aprilie în acelaşi an", scrie fiul său pe blog. "Moartea sa a fost ciudată. Se pare că nu a fost pe placul ruşilor", îşi aminteşte şi profesorul Vasile Mitrea.

 

 

 

 

Loading...
Comenteaza