"Zidul chinezesc" al Clujului: un bloc cu peste 750 de apartamente, 10 scări şi 5 asociaţii de proprietari FOTO / VIDEO

Un bloc din cartierul clujean Mărăşti e de departe cel mai mare din oraş. Supranumit “zidul chinezesc”, blocul se întinde de pe strada Fabricii intersecţie cu strada Ciocârliei şi până pe Bulevardul 21 Decembrie 1989 intersecţie cu strada Crinului. A fost construit la începutul anilor ’80 şi numără sute de apartamente şi mii de locatari.

Blocurile M, de la 1 la 5, sunt de fapt o singură clădire, şi fiecare dintre cele cinci blocuri numără peste 150 de apartamente, adică 750 de locuinţe în total. Au fost construite în urmă cu 30 de ani, în 1982 şi 1983, iar pe câteva dintre intrările în scări se mai vede vechea denumire a străzii pe care au fost construite, Bulevardul Lenin.

„Ne-am mutat aici chiar când s-au terminat blocurile, în 1982", spune o fostă profesoară, acum pensionară, în vârstă de 76 de ani. „Fiecare dintre blocuri are propria asociaţie de locatari". „Niciodată nu m-am gândit că am fi foarte mulţi", completează şi o tânără, care locuieşte în unul dintre cele cinci blocuri de când s-a născut, în urmă cu 17 ani. „E şi linişte în spatele blocului, nu e ca în faţă, unde nu încapi de oameni pe trotuar şi e plin de maşini pe stradă".

"Furnicarele umane", obsesia vremii

Cel mai mare bloc din Mărăşti a fost desenat de arhitectul Barna Barabas, care a emigrat la sfârşitul anilor '80. Astfel de conglomerate de locuinţe erau un specific al vremii, născut din dorinţa de a salva terenul agricol din împrejurimi. "Acel bloc are o poveste întreagă", spune arhitectul care a gândit urbanismul zonei, Emanoil Tudose. "Atunci apăruse o lege, legea sistematizării, care ne obliga să facem fronturi continue la stradă, blocul acela din Mărăşti a fost primul impact al legii", spune el. "Dar ce e extrem de interesant la bloc este că altfel, ca pieton, ochiul omului nu sesizează lungimea, pentru că acel proiect a fost foarte frământat, scos, băgat, blocurile acelea au fost lucrate şi nu-ţi dai seama de lungime. Am reuşit să simulez, să ascund că e atât de lung blocul şi oricum, lumea spune că e un bloc mare, dar nu se uită că are şi cel mai larg şi generos trotuar din cluj şi era un spaţiu generos într-o epocă extrem de dură".

"Cartierul Mărăşti este un cartier bizar", explică arhitectul Adrian Borda. "Acolo s-a ajuns la culmea schizofreniei şi a înghesuielii în ceea ce priveşte construcţiile. Pe la sfârşitul anilor '70, mai marii vremii s-au hotărât să nu mai extindă oraşele în exterior, ci pe dinăuntru construindu-se astfel la maxim şi încălcându-se orice principii de urbanism practicate în lumea întreagă".

A fost proiectul celui mai mare bloc din Cluj unul importat din alte ţări sovietice, cum era practica în vremea industrializării? Nu, blocul cu sute de apartamente e o creaţie originală a Clujului. "Construcţiile de acest tip sunt originalităţile noastre, nu sunt importate chiar dacă era socialistă este cunoscută pentru blocurile realizate după un plan-tip, executate prost, din materiale ieftine şi nerezistente, în zone în care spaţiile verzi sunt ca şi inexistente. Reprezintă o obsesie a vremii de a salva terenul agricol din împrejurimile oraşului", mai spune Borda.

Reabilitarea zonei, fără soluţii viabile

O înfrumuseţare a cartierului Mărăşti şi punctual a zonei în care este construit cel mai mare bloc din oraş este neviabilă din lipsă de spaţiu, mai consideră arhitectul.

"Nu prea există soluţii pentru a îmbunătăţii sau a înfrumuseţa cartierul. Va rămâne mereu unul din cartierele mizere ale Clujului din punct de vedere arhitectural. Iar acolo, în spatele celui mai mare bloc, s-au "aruncat" altele mai mici, grămadă. Nu există o concordanţă între spatele şi faţa blocului", explică Adrian Borda. "Se mai poate lucra doar la spaţiul urban, însă nu parking-urile sunt soluţia", completează acesta.

Una dintre marile probleme ale locatarilor din zonă, şi de fapt a tuturor clujenilor din Mărăşti, e lipsa spaţiilor de joacă. Mihaela Lungu este, cu cei doi copii mici ai săi, printre cei nemulţumiţi. "Spaţiile de joacă pentru copii sunt la pământ", spune ea. "În afară de parcul Farmec, nu avem în zonă niciun alt spaţiu de joacă". Sesizarea a fost înregistrată în 2009, dar de atunci singura îmbunătăţire din zonă este amenajarea trotuarelor cu câteva bănci aduse de pe aleile parcului central înainte ca acesta să fie amenajat.

Un alt bloc uriaş ca număr de apartamente este S4 din Mănăştur, multă vreme considerat cel mai mare din oraş, cu cele 425 de apartamente. Un bloc similar ca număr de apartamente se află la marginea cartierului Grigorescu, spre Floreşti.

Citeşte şi Arhitectul care a desenat Mărăştiul, la 40 de ani de la planşe: "E ca în cărţile lui Orwell"

Anca Mureşan, Mihai Prodan

Loading...
Comenteaza