O aplicaţie inventată în Cehia îi ajută pe pacienţii rămaşi fără laringe să-şi folosească vocea

O aplicaţie inventată în Cehia îi ajută pe pacienţii rămaşi fără laringe să-şi folosească vocea
| Foto: Michal Cizek/ AFP

Tehnologia modernă şi o aplicaţie dezvoltată de o echipă de oameni de ştiinţă din Cehia îi ajută pe pacienţii rămaşi fără laringe în urma unor probleme de sănătate, precum cancerul, să-şi poată face auzită în continuare propria voce.

Cu un an în urmă, Vlastimil Gular se pregătea pentru o intervenţie minoră la nivelul corzilor sale vocale, însă doctorii i-au pus diagnosticul de cancer şi l-au programat pentru îndepărtarea chirurgicală a laringelui. Avea să-şi piardă vocea. Cu toate acestea, el încă poate fi auzit datorită tehnologiei revoluţionare.

Tată a patru copii, bărbatul în vârsta de 51 de ani continuă să vorbească cu vocea sa şi nu cu tonul metalic al unui robot, graţie unei aplicaţii inovatoare dezvoltată de două universităţi cehe.

"Consider că este foarte utilă", a declarat Gular pentru agenţia AFP, vorbind cu vocea sa prin intermediul telefonului mobil. O aplicaţie îi permite să scrie pe tastatură ceea ce doreşte să rostească.

"Nu sunt prea bun cu proteza vocală", a adăugat el arătând către un orificiu pe care îl are la nivelul gâtului. Proteza este un mic dispozitiv din silicon implantat în trahee care permite vorbirea prin apăsarea ei cu degetele pentru a face să varieze fluxul de aer, relatează Agerpres.

Noua aplicaţie sofisticată pe care o preferă bărbatul a fost dezvoltată pentru pacienţii care au fost supuşi unei laringectomii, o intervenţie clasică de combatere a cancerului în stadiu avansat la acest nivel.

Acest proiect realizat în comun de Universitatea Boemia de Vest din Plzen, Universitatea Carolină din Praga şi două companii private, CertiCon şi SpeechTech, a fost lansat în urmă cu mai puţin de doi ani.

Tehnologia constă în utilizarea înregistrărilor cu vocea pacientului pentru a crea una sintetică ce se va putea auzi din telefonul său, dar şi din tabletă ori laptop, prin intermediul unei aplicaţii. În mod ideal, pacienţii ar trebui să înregistreze peste zece mii de fraze pentru a le oferi oamenilor de ştiinţă suficient material.

"Edităm sunetele separat, aşa că avem nevoie de o mulţime de fraze", a explicat Jindrich Matousek, specialist din Plzen care conduce acest proiect.

O chestiune de săptămâni

Desigur, nu este întotdeauna uşor. După ce au aflat diagnosticul, pacienţii care necesită laringectomie au în general puţin timp şi energie pentru a face numeroase înregistrări. "Cel mai adesea este o chestiune de săptămâni", a declarat pentru AFP Barbora Repova, medic la Spitalul Motol care lucrează în cadrul proiectului în numele Universităţii Carolină. "Pacienţii trebuie să se ocupe de asemenea de situaţia lor financiară, viaţa lor se întoarce la 180 de grade, iar înregistrările sunt ultimele dintre grijile lor", a adăugat ea.

Pentru a rezolva această problemă, cercetătorii, a căror activitate se bucură de susţinerea Agenţiei Tehnologică din Cehia, au găsit o metodă mai simplă, bazată pe un număr mai mic de fraze înregistrate - 3.500 în mod ideal, însă chiar şi 300 pot fi suficiente - şi care utilizează modele statistice avansate, cum ar fi reţelele neurale artificiale.

"Utilizăm modele de vorbire cu anumiţi parametri pentru a genera o vorbire sintetică. Cu cât dispunem de mai multe date la început, cu atât mai bine, însă putem obţine o calitate decentă plecând de la un material relativ limitat", a explicat Matousek.

Cu toate acestea, sunetele separate trebuie înregistrate în mod repetat, deoarece acestea se pronunţă diferit în funcţie de locul lor într-un cuvânt sau într-o frază.

Cercetătorii din Plzen au creat eşantioane de cuvinte nu doar în limba cehă, ci şi în engleză, rusă şi slovacă.

"Pui de dinozaur"

Gular, care şi-a pierdut slujba ca tapiser din cauza problemei sale de sănătate, s-a alăturat programului imediat după primirea diagnosticului şi stabilirea necesităţii ablaţiei laringelui, planificată trei săptămâni mai târziu. El a înregistrat 477 de fraze înainte de intervenţia chirurgicală. Însă, recunoaşte că a fost stresat şi destul de nemulţumit de calitatea vocii sale.

"Pacienţii cu cancer de gât suferă adesea de disfonie înainte de intervenţia chirurgicală şi ca urmare, un eşantion de înregistrări redus produce o voce al cărui sunet este nenatural", a explicat Repova.

Un alt pacient, femeia de afaceri Jana Huttova, care riscă să-şi piardă vocea după o intervenţie chirurgicala la nivelul gâtului, înregistrează fraze ciudate în studioul universităţii din Plzen. "Cecenii au preferat întotdeauna o (armă) Kalaşnikov în formă de pumnal", citeşte la microfon tânăra, mamă a trei copii.

"Am copii mici şi vreau ca ei să poată auzi glasul meu, nu pe cel al unui robot", a declarat Huttova pentru AFP înainte de a trece la următoarea fraza: "Am fost atacaţi de puii de dinozaur ai unui tiranozaur".

Conectat la creier

Peste zece pacienţi cu probleme la nivelul laringelui şi-au înregistrat vocea la universitatea din Plzen. Un număr similar de oameni sănatoşi au făcut acelaşi lucru în beneficiul programului.

Matousek visează şi la alte proiecte hi-tech în serviciul medicinii: "Viziunea supremă este un dispozitiv miniatural conectat la creier, la nervii responsabili de vorbire. Pacienţii l-ar putea controla cu gândurile", a declarat el.

Iar pentru Barbora Repova, "finalul fericit ar fi un dispozitiv implantat în gât care să poată vorbi cu vocea pacientului".

"Este realizabil. Este posibil să nu se întâmple într-un an şi poate chiar nici în zece ani, însă este posibil şi ne aflăm pe drumul cel bun", a concluzionat cercetătoarea.

Loading...
Comenteaza