Video Robotul Nao, care cântă şi dansează, este folosit în opt centre pentru terapia copiilor cu autism

Robotul Nao, care cântă şi dansează, este folosit în opt centre pentru terapia copiilor cu autism

Robotul Nao, care cântă, dansează şi vorbeşte în română şi engleză, va fi folosit în opt centre din Cluj-Napoca în terapia copiilor cu autism, într-un proiect în premieră naţională al Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie al UBB, transmite corespondentul MEDIAFAX.

 

Prorectorul cu cercetarea al Universităţii ”Babeş-Bolyai” (UBB) Cluj-Napoca, Daniel David, a declarat presei, că ideea de la care s-a pornit în implementarea proiectului este ca rezultatele de laborator realizate în cazul robotului Nao să ajungă efectiv în şcoli, în grădiniţe, sau acasă la copiii cu tulburări de spectru autist.

„Utilizarea roboţilor în tratamentul copiilor cu tulburări din spetrul autist a fost articulată în 2014 prin colaborarea dintre psihologi, informaticieni şi ingineri. Am câştigat la Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie al UBB un proiect la nivel european în care am testat în mod riguros dacă, într-adevăr, utilizarea roboţilor duce la îmbuntăţirea apectelor psihologice în cazul copiilor cu tulburări din spectrul autist. Ideea fundamentală nu este doar să avem nişte cunoştinţe, nişte rezultate de laborator, ci acestea să ajungă efectiv în şcoli, în grădiniţe, să ajungă acasă la copiii cu tulburări de spectru autist, astfel încât părinţii să poată să utilizeze robotul în mediul în care copilul îşi duce cea mai mare parte a vieţii”, a spus David.

Prorectorul a afirmat că din 10 februarie până în 31 martie vor fi trimişi roboţi Nao în opt centre din Cluj-Napoca pentru copii care au tulburări de spectru autist, în care ei vor implementa ceea ce s-a descoperit în timpul cercetării de laborator, acesta fiind un proiect unic în România.

Potrivit lui David, proiectul este unul intensiv care va urmări în cinci-şase şedinţe dacă ceea ce s-a câştigat în laborator se generalizează în viaţa de zi cu zi.

„Nu ne aşteptăm la schimbări majore pe simptomele de spectru autist în cinci-şase şedinţe. Dar te aştepţi să vezi, de exemplu, copii care s-ar simţi mai bine, ar fi mai liniştiţi, nu ar avea reacţii atât de agresive, comportamente stereotipe atât de frecvente. Ar fi un câştig”, a explicat prorectorul UBB.

Daniel David a precizat că, ulterior, în funcţie de rezultate şi dacă se dovedesc eficienţi, roboţii vor putea fi achiziţionaţi de centrele respective şi chiar de părinţi, pentru a continua terapia copiilor acasă.

„Pot să îl cumpere, noi o să putem asigura un pachet – robotul, un manual de utilizare şi o instruire care se face de către psihologi pentru părinţi”, a precizat acesta.

Silviu Matu, unul dintre psihologii implicaţi în proiect, a declarat, la rândul său, că robotul Nao este produs de o companie din Franţa, fiind construit special pentru interacţiuni cu copii.

„Este un robot umanoid care cântăreşte aproape 5 kg şi are o înălţime de o jumătate de metru. Simulează înfăţişarea unui copil prietenos, care să fie un prieten de joacă pentru copiii cu o dezvoltare tipică sau pentru cei care au o dezvoltare mai atipică, cum sunt şi copiii cu tulburare de spectru autist. El are o multitudine de senzori amplasaţi, are camere video cu care poate să perceapă mediul din jur, are microfoane cu care poate să înţeleagă sau să audă sunetele şi poate fi programat să recunoască ceea ce oamenii vorbesc cu el. Are şi câţiva senzori de atingere şi poate fi programat ca atunci când îl atingi pe mână să ridice mâna şi să mergem împreună la o plimbare. Autonomia este de o jumătate de oră în condiţii de mişcare intensă, timp suficient pentru o sesiune de terapie. Nao cântă, dansează şi vorbeşte în română şi engleză”, a spus Matu.

Un astfel de roboţel Nao pregătit cu toate procedurile ar costa 5.000 de euro, cele opt centre în care va fi trimis adresându-se copiilor cu vârste între 3 şi 10 ani.

„Care este ideea de a-l utiliza în tratamentul copiilor cu tulburări de spectru autist? În principal, ştim că aceşti copii sunt reticenţi la interacţiunea cu oamenii. O anxietate apare în interacţiunile cu persoane. În schimb, studiile care au testat utilizarea roboţilor au observat că, pe de o parte, robotul este perceput ca şi o jucărie mai degrabă decât ca un factor stresor. Este perceput ca un partener de interacţiune plăcut, care îi motivează să interacţioneze. Comunicarea, care este mijlocul principal pentru tratament, poate să fie diferită la copiii cu tulburări din spectrul autist. Şi interacţiunile cu oamenii pot fi percepute ca fiind prea complexe, fie stresante, oamenii exprimă tot timpul diferite expresii emoţionale, variaţii în tonul vocii, gesturi. Pe de altă parte, robotul are o structură mult mai simplă, mai predictibilă, este atrăgător şi perceput ca o jucărie inteligentă”, a subliniat psihologul clujean.

Departamentului de Psihologie Clinică şi Psihoterapie al UBB a derulat între 2014 şi 2019 un studiu clinic controlat, cel mai mare la nivel internaţional, în care s-au utilizat roboţii în cazul terapiei a 75 de copii cu autism, rezultatele urmând să fie publicate în reviste de specialitate.

Loading...
Comenteaza