News alert Guvernul a adoptat OUG pe Legile Justiţiei

Guvernul a adoptat OUG pe Legile Justiţiei

Ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, a declarat, luni, după şedinţa de guvern, că ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei, a fost adoptată.

"Guvernul a adoptat ordonanţa de urgenţă pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei. Suntem în momentul în care se încheie o perioadă de dezbateri pe cele trei legi ale justiţiei. A fost publicată şi cea de-a treia lege a justiţiei, care urmează să intre în vigoare mâine (marţi - n.r.). Pentru corelarea unora dintre prevederile celor trei legi, pentru preluarea unora dintre recomandările Comisiei de la Veneţia, pentru preluarea unora dintre solicitările scrise, explicite, ale Consiliului Superior al Magistraturii, pentru alte necesare corelări, Guvernul a adoptat prezenta ordonanţă de urgenţă", a afirmat Tudorel Toader, potrivit Agerpres.

Tudorel Toader a precizat că nu a mers la Comisia de la Veneţia pentru a cere aprobare pe prevederile ordonanţei de urgenţă.

"Vreau să fac o prealabilă precizare. Eu nu am mers la Comisia de la Veneţia în aceste două săptămâni de două ori, pentru a negocia, cum am auzit în spaţiul public, soluţiile din OUG. Nu am mers la sediul Comisiei nici pentru a solicita şi lua aprobare pentru aceste soluţii. Nu am mers la Comisie, pe cont propriu, fără o prealabilă dezbatere cu decidenţii din ţară", a mai spus ministrul Justiţiei.

Premierul Viorica Dăncilă a anunţat, luni, referitor la OUG pe legile justiţiei, că soluţia a fost discutată în cadrul întâlnirii ministrului Justiţiei cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia cât şi în întrevederea avută cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans.

"Această soluţie a fost discutată în cadrul întâlnirii ministrului Justiţiei cu reprezentanţii Comisiei de la Veneţia cât şi în întrevederea avută cu prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans. După cum ştiţi cele trei legi ale justiţiei au fost modificate de Parlament, iar modificările au fost validate de CCR", a declarat Viorica Dăncilă, în debutul şedinţei de Guvern.

Preşedintele Klaus Iohannis a semnat, vineri, decretul privind promulgarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, ultima lege din pachetul celor trei acte normative din domeniul reformei sistemului de justiţie.

Parchetul General a criticat, duminică seară, unele prevederi din OUG privind legile justitiei

„Văzând relatările din presă conform cărora, în ziua de 15.10.2018 va fi dezbătut în ședință de guvern, la propunerea Ministerului de Justiție, un proiect de ordonanță de urgență privind modificarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară și a Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, luând act de asemenea prin intermediul mass-mediei de proiectul susmenționat, aducem la cunoștința opiniei publice următoarele:

Ministerul Public atrage atenția asupra pericolului încălcării ordinii constituționale prin adoptarea unora dintre modificările propuse, astfel:

1. Introducerea unui nou alineat la art. 54 din Legea nr. 303/2004, conform căruia ministrul justiției organizează o procedură de selecție pe baza unui interviu, iar pentru asigurarea transparenței audierea candidaților se transmite în direct, nu este de natură a înlătura diminuarea independenței procurorilor care ocupă funcții de conducere.
Așa cum a arătat și Comisia de la Veneția, conferirea rolului decisiv ministrului de justiție în numirea procurorilor cu funcții de conducere mai degrabă slăbește decât să asigure controlul reciproc și echilibrul puterilor. Dacă numirea și revocarea procurorilor cu funcții de conducere depind de un ministru, există un risc serios ca aceștia să nu combată în mod energic corupția în rândurile aliaților politici ai respectivului ministru.
Se impune ca numirea procurorilor în funcțiile de conducere din vârful Ministerului Public să se facă, așa cum a solicitat Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Secției pentru procurori a C.S.M., formulată în urma unui interviu care poate fi transmis în direct, cu avizul ministrului justiției, de către Președintele României.

2. Prin atribuirea calității de titular al acțiunii disciplinare pentru ministrul justiției, se creează riscul controlului politic asupra modului în care sunt verificați magistrații din punct de vedere disciplinar, acțiunea disciplinară exercitată de ministrul justiției putând deveni ,,o pârghie politică de dominare a justiției”.

3. Articolul VIII din proiectul de ordonanță de urgență, conform căruia, la data intrării în vigoare a ordonanței, procurorii care funcționează în cadrul P.Î.C.C.J., D.I.I.C.O.T. și D.N.A., precum și în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcție în cadrul acestora dacă indeplinesc condițiile prevăzute în noua formă a Legii nr. 303/2004 și a Legii nr. 304/2004, va conduce la înlăturarea unor procurori din funcțiile legal deținute, prin impunerea unor condiții noi, inexistente la data la care s-a făcut numirea, cu nesocotirea prevederilor art. 15 alin. 2 din Constituție care prevede aplicabilitatea legii doar pentru viitor.

Arătăm că, atât numirea cât și delegarea procurorilor s-au realizat cu respectarea condițiilor legale în vigoare, iar nesocotirea acestui fapt ar duce la încălcarea principiului stabilității procurorului, a principiului neretroactivității legii, a identității statutului juridic constitutional al judecătorilor și procurorilor în ceea ce privește numirea și delegarea acestora și va conduce la blocarea activității și imposibilitatea finalizării unor cauze extrem de importante, în special aflate pe rolul Secției parchetelor militare din cadrul P.Î.C.C.J., D.N.A. și D.I.I.C.O.T.", , se arată în comunicatul Ministerului Public.

PSD modifică Ordonanţa de urgenţă pe justiţie înaintea ședinței de guvern de mâine. Varianta propusă de Tudorel Toader nu e pe placul social-democraţilor. Ministrul Justiției se afla, duminică seară, la sediul PSD pentru discuții cu conducerea partidului. 

Augustin Lazăr: Modificările legilor Justiţiei, făcute în grabă, afectează marile dosare

Proiectele de modificare a legilor Justiţiei, care sunt făcute în grabă, sunt de natură să afecteze dosarele care sunt în curs, precum cele de pe rolul Parchetelor militare, a declarat, luni, procurorul general al României, Augustin Lazăr, la sediul CSM.

"Din păcate, proiectele de acte normative, care sunt făcute în grabă, sunt de natură să afecteze dosarele care sunt în curs. De exemplu, pentru marile dosare care sunt pe rolul Ministerului Public şi sunt foarte bine cunoscute, de exemplu cele de pe rolul Parchetelor militare, au fost concentrate resursele umane prin delegare, aduse de la mai multe Parchete pentru a rezolva dosare mari şi complexe. Ei bine, în aceste situaţii vor înceta delegările pe funcţiile respective, iar colectivele care lucrează în acest moment vor fi desfiinţate", a spus Lazăr.

Întrebat dacă este vorba de dosarul Revoluţiei sau de cel privind protestul din 10 august, Lazăr a afirmat că este vorba despre "toate dosarele".

"Va fi foarte dificil de imaginat cum vor putea fi finalizate aceste dosare, despre care toată lumea susţine că dorim să fie finalizate ca România să nu mai plătească sume mari de bani în urma condamnărilor CEDO", a susţinut procurorul general al României. 

Care sunt prevederile OUG pe legile justiţiei adoptate de Guvern

Ministrul a precizat că, în primul rând, "se măreşte vechimea necesară în profesie, în magistratură, pentru cei care vor dobândi funcţia de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, de prim-adjunct şi de adjunct al acestuia, funcţiile de conducere de la DNA şi DIICOT, care în prezent este de 8 ani şi durata minimă, vechimea, va fi de 15 ani".

Tudorel Toader a adăugat că prin OUG se intervine şi cu privire la vechimea de accedere în funcţia de procuror al DNA sau al DIICOT.

"Atât la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adică la DIICOT, cât şi la DNA, creşte vârsta, sau vechimea în profesie, pentru a putea accede, la 10 ani. Deci, pe viitor, să fii procuror la DNA, la DIICOT va fi necesară o experienţă în profesie de 10 ani. Să merg în oglindă. Se consolidează prin ordonanţa de urgenţă şi statutul procurorului detaşat la DNA sau DIICOT, în sensul că astăzi, când vorbim, procurorul şef poate să îi revoce din structură, să ducă înapoi procurori la unitatea de bază, dacă le aplică cea mai redusă sancţiune, avertismentul, şi atunci am eliminat posibilitatea revocării procurorului din structura DNA-DIICOT de către procurorul şef în prezenţa celei mai mici sancţiuni, şi anume avertismentul. Aici este o precizare - mă rog, o prevedere - care nu este de natură decât să sublinieze faptul că viitorii procurori care vor funcţiona la secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie vor beneficia de drepturile procurorilor detaşaţi, în condiţiile legii', a mai declarat Toader.

O altă prevedere a OUG se referă la transparenţa interviurilor pentru funcţii de procuror de rang înalt.

"La Ministerul Justiţiei, când se fac acele interviuri pentru a se propune preşedintelui republicii diferitele candidaturi pentru funcţii de procuror de rang înalt, ne recomandă Comisia de la Veneţia să dăm dovadă de mai multă transparenţă. În ordonanţă am preluat modelul de la CSM şi pe viitor, de la momentul intrării în vigoare a ordonanţei, respectivele interviuri şi susţineri de proiecte manageriale vor fi transmise în direct, vor fi arhivate, vor putea fi văzute de oricine este interesat - atunci, în momentul interviului, sau din arhivă la o dată ulterioară", a explicat Toader.

Detaşările de procurori, inclusiv în funcţii de conducere, reprezintă o altă modificare prin această ordonanţă.

"Astăzi, detaşările de procurori, inclusiv în funcţie de conducere, se realizează de Secţia pentru procurori de la CSM, când este vorba de funcţii la nivel de judeţ de pe lângă parchete, de pe lângă judecătorie, parchete de pe lângă tribunal, parchete de pe lângă Curtea de Apel. Când este vorba de funcţii la Parchetul de pe lângă Înalta Curte, la DNA, la DIICOT, potrivit reglementării astăzi încă în vigoare, detaşarea, delegarea o dispune procurorul general al României. S-a vorbit şi se vorbeşte în chip firesc şi necesar de separarea carierelor între procurori - judecători, care în legătură cu cariera procurorilor să decidă Secţia de procurori a CSM, cariera judecătorilor, Secţia de judecători a CSM. Prin urmare, va reveni competenţa doar secţiei pentru procurori de la Consiliul Superior al Magistraturii, dacă vreţi dumneavoastră şi pentru o abordare unitară. Dacă vreţi să nu fie o competenţă partajată, Secţia de procuror - procurorul general. Dacă vreţi, la funcţiile de bază să nu avem un organism colegial care să decidă, iar la funcţiile mai înalte - Parchetul General, DNA, DIICOT - decizia să fie unipersonală", a spus Tudorel Toader.

El a adăugat că, în calitate de ministru al Justiţiei, consideră că "modificările aduse legilor justiţiei sunt, se vor dovedi benefice pentru activitatea de înfăptuire a justiţiei pentru cetăţeni, pentru suplimentarea garanţiilor de realizare a drepturilor şi libertăţilor fundamentale". 

 

Loading...
Comenteaza