Atac la plămânul verde al Clujului

Atac la plămânul verde al Clujului
Administratorii zonei Făgetul Clujului - Valea Morii vor să mărească aria protejată și să introducă aici restricții prin ordin ministerial. Principalele agresiuni înregistrate sunt construcțiile de tot felul, arderea pășunilor, suprapășunarea, desecarea mlaștinilor. Cine încalcă reglementările va plăti amenzi de până la 60.000 de lei sau chiar va face închisoare.

 

O cercetare sociologică realizată pe locuitorii din trei zone cuprinse în rețeaua Natura 2000, Făgetul Clujului - Valea Morii, Someșul Mic și Poienile de la Șard, în vederea elaborarii planurilor de management, relevă faptul că proprietarii vor înregistra pierderi financiare pentru că terenurile lor sunt cuprinse în interiorul acestora și le este interzisă tăierea arborilor din păduri. Deși majoritatea au cunoștințe despre regimul ariilor respective, cei mai mulți nu au știut să menționeze nici măcar o specie de plante sau animale protejate de acolo. Pentru că administrarea unui sit Natura 2000 se realizează fără sprijin de stat, custodele trebuie să asigure resursele materiale și umane. Făgetul Clujului include municipiul Cluj-Napoca și comunele Florești, Ciurila, Feleacu, Tureni; Someșul Mic – municipiul Dej și comunele Mintiu Gherlii, Mica, iar Poienile de la Șard - comuna Baciu.

Printre speciile amenințate cu dispariția se numără vidra, aflată în zona protejată a Someșului Mic, care are nevoie de apă de calitate, bogată în pește și nevertebrate, broasca țestoasă de baltă - prezentă în Someșul Mic și mai puțin în Valea Morii - ce trăiește în apă curată în care să găsească insecte de apă, moluște, amfibieni, sau buhaiul de baltă cu burtă roșie. Specialiștii atrag atenția că principalul dușman al acestei țestoase nu este omul, ci chiar broasca țestoasă cu urechi roșii adusă din America și eliberată în apele Clujului de proprietari. Vidra începe să dispară din cauza arderii vegetației de pe maluri, cosit și depozitarea gunoaielor. Buhaiul de baltă este în pericol în urma poluării apei, a restrângerii zonelor umede și a secetei.

Cel mai important scop al planului de management este de a asigura supraviețuirea speciilor protejate și de a îmbunătăți starea naturală a zonei. Activitățile umane nu sunt interzise, însă e nevoie de restricții rezonabile, consideră specialiștii care au participat la elaborarea lui. Administratorii Făgetului Clujului atrag atenția că arderea zonelor de miriște, stufăriș și fânațe reprezintă contravenții și se pedepsește cu amenzi de 3-6.000 de lei pentru persoane fizice, de 25-50.000 pentru cele juridice, iar în aria protejată ele constituie infracțiuni, cu cel puțin trei luni de închisoare dacă reprezintă pericol pentru oameni, animale și plante. După aprobarea planului, prevederile sale vor deveni obligatorii pentru toți proprietarii care desfășoară activități agricole în zona protejată, pentru investitori și pentru locuitori.

“Ariile protejate mici sunt cele mai vulnerabile, mai ales în situația Făgetului, o zonă în care natura încă își găsește refugiu lângă o metropolă a României. Cele mai mari amenințări pentru Făget sunt extinderea intravilanului, cu defrișări de arbori și arbuști, suprapășunarea cu ovine, secarea mlaștinilor și extinderea stufului prin încălzirea globală, tăierea arinișurilor, vizitatorii necontrolați care intră pe poteci nu neapărat marcate, devierile de ape prin construcții și drenaje, speciile invazive aduse din alte părți, împăduririle cu alte specii decât cele din zonă, drumul de centură propus, bazinul de captare, poluarea cu deșeuri”, remarcă specialiștii. Aceștia susțin că planul de management va cuprinde și bugetul necesar pentru toate activitățile propuse. Arheologul Dinu Bedereu a subliniat că Făgetul include așezări eneolitice, dacice, iar aici s-a găsit singurul colț de mamut din zona Clujului, ce ar putea fi introduse în circuitul turistic. Ei atrag, însă, atenția asupra vânătorilor de comori care și-au intensificat activitatea cu detectoare de metal.

Proiectul pentru managementul celor trei arii protejate din județ, cofinanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională, este derulat în perioada 2013-2015, fiind coordonat de cercetătorii biologi și ecologi de la Universitatea Babeș-Bolyai reuniți în cadrul asociației Apathy Istvan Egyesulet (AIR). Natura 2000 este o rețea ecologică europeană ce reprezintă un sistem de habitate naturale valoroase de pe continent al cărei scop este conservarea speciilor periclitate, menținerea biodiversității, conservarea habitatelor de mici dimensiuni amenințate cu dispariția și cuprindea 26.000 de arii în 2007, o cincime din suprafața Uniunii Europene. În România ele ocupă 23% din teritoriul țării, iar în Cluj există 21 de arii speciale de conservare și cinci de protecție specială avifaunistică.  

Prevederi propuse

- Construirea de infrastructuri permisă doar dacă nu periclitează speciile și habitatele
- Restricții pentru deteriorarea de durată a terenurilor prin activități agricole
- Interzicerea drenajului pajiștilor și a suprapășunatului
- Valorificarea pajiștilor realizată prin pășunat sau cosit
- Păstrarea în păduri a arborilor bătrâni cu scorburi
- Cositul realizat dinspre centrul terenului, utilajul să aibă lanțuri de alarmare a animalelor
- Speciile alogene, înlocuite cu cele tradiționale

Sursa: raport AIE

Loading...
Comenteaza