Succes în lumea prejudecăţilor. Povestea singurului club de gay din Cluj FOTO

Succes în lumea prejudecăţilor. Povestea singurului club de gay din Cluj FOTO
Singurul club din Cluj dedicat comunităţii gay a generat controverse şi s-a lovit adesea de repulsia multora. Puţini cunosc detalii legate de acest club, însă de reţinut este că localul a creat o adevărată familie, un loc în care comunitatea gay îşi poate petrece weekendurile şi se poate relaxa în siguranţă, lucru de care ducea atâta lipsă înainte.

Lucian Dunăreanu, proprietarul clubului Delirio, a făcut schimbarea pe care nimeni nu vroia sau nu avea curajul să o facă. Şi-a creat un mic univers în care să nu mai trebuiască să se scuze, să se explice sau să se ferească de neînţelegerea oamenilor, un univers pe care îl împarte cu oameni deschişi, care văd în acest club locul perfect, în care se simt ca într-o mare familie. Dunăreanu a dezvăluit, pentru ZIUA de CLUJ, care sunt dedesubturile acestui club.

Drept vorbind, trăim într-o ţară în care discriminarea de orice fel nu primeşte sancţiunea cuvenită, iar oamenii nu sunt suficient de informaţi, astfel că se ajunge de multe ori la problema discriminării. Să deschizi un club dedicat comunităţii LGBT în România este un lucru extrem de curajos. Cum ţi-a venit ideea deschiderii unui club de gay?

Trebuie să mărturisesc, înainte de toate, că încep acest dialog cu o doză de rezervă, pentru că nu doresc sa fiu înţeles greşit de către cititorii dvs şi m-ar mâhni teribil dacă voi lăsa impresia unora dintre domniile lor că încerc şi pe această cale să fac prozelitism sau să ridic în slăvi a fi gay. Nu e o modă, nu e un trend pe care încerc sau pe care ar trebui să îl promovez, ci încerc să explic tuturor că e o stare de fapt, un simplu element din ceea ce formează personalitatea noastră şi nu gravitează totul în jurul orientării noastre sexuale.

Cred că nu e acum nici locul şi nici timpul potrivit pentru a deschide discuţia despre cauzele care stau la baza orientării sexuale. Însă nu e o alegere, iar eu nu încerc să market-uiesc un nou stil de viaţă. Cu toate acestea, societatea în care trăim are suficiente lacune în ceea ce priveşte toleranţa vis-a-vis de lucrurile pe care nu le cunosc, pe care nu le înţeleg sau de care se tem. Iar asta generează de cele mai multe ori - în mod regretabil - respingere.

În urmă cu 13 sau 14 ani, când am ajuns la Cluj, mi-am dat seama că toleranţa era un cuvânt pe care îl găseai doar în dicţionare. Nu existau locuri unde să cunoşti oameni cu aceleaşi întrebări şi dorinţe asemeni ţie şi, dacă reuşeai totuşi să îi întâlneşti, nu exista un loc în care să poţi să stai şi să te simţi în siguranţă, fără ochi care să te fixeze, fără capete clătinate dezaprobator şi mai ales fără teama de a da peste oameni care să îţi pună siguranţa în pericol.

Ştii cum se spune - dacă nu găseşti în jurul tău schimbarea pe care ţi-o doreşti, trebuie să devii tu acea schimbare. Aşa că am înţeles că am puterea să fac o încercare de a oferi persoanelor gay un loc în care să fie în siguranţă, să poată să se întâlnească, să lege prietenii, să cunoască alţi oameni şi să petreacă timpul.

Când a început să se materializeze ideea unui astfel de club?

În 2011 am făcut primul pas major, am infiinţat propria mea firmă de organizare de evenimente, am luat un prim spaţiu, mai modest, de început, în Grigorescu, şi am deschis primul bar, nu îl chiar puteam numi club. Câteva luni mai târziu am înţeles că se poate mai bine şi că oamenii care până acum îmi erau doar prieteni, acum deveniseră clienţi. Merita mai mult şi se aşteapta la mai mult de la mine. Asta m-a făcut să caut un spaţiu mai mare, mai central şi care să îmi permită să ofer mai mult. Am trecut prin renovări făcute cu voluntari din comunitate, neavând posibilitatile financiară de a angaja o echipă specializată şi am reuşit să deschidem Delirio pe care îl ştiţi.

S-a creat o comunitate de clienţi fideli care frecventează clubul? Oameni care au lucrat acolo sau care frecventează locul spun mereu că se simt ca într-o adevărată familie acolo.

De-a lungul timpului am reuşit să fidelizăm o parte însemnată din clientelă. A fost un efort enorm, însă nu ne-am dat înapoi de la a face pe fiecare să simtă că într-adevăr contează şi că nu e doar un număr pe o statistică. Ştiam că există şi persoane cu pretenţii înalte, care îşi doresc un glamour pe care îl găsesc în multe cluburi scumpe clujene care organizează petreceri fără target către comunitatea gay şi eram conştienţi că nu vom putea să oferim acelaşi lux sau aceeaşi splendoare.

Aşa că am preferat să optăm spre o atmosferă familiară, să facem pe fiecare să se simtă integrat, să se simtă în siguranţă, să se simtă parte dintr-o familie mare, iar asta indiferent de orientarea sexuală. Asta face ca şi motoul clubului să fie "We are family". E o reuşită care mă face mereu să fiu mândru de oamenii pe care îi am în jur când revăd chipuri familiare şi îmi dau seama că am alături oameni care de ani de zile aleg să petreacă weekendurile împreună cu mine şi la petrecerile organizate de mine, chiar ştiind că au de fapt multe alte opţiuni.

Clubul nu este nici pe departe aşa cum şi-l închipuie lumea

Care este atmosfera într-o seară petrecută în Delirio?

Uite, aici este o prejudecată în mintea multora care nu au fost până acum la club şi care au o imagine deformată de filmele americane sau de ceea ce au văzut sau li s-a povestit despre cluburile gay de "afară". Delirio e, înainte de toate, un club, o discotecă şi un bar dacă vrei.

Lumea vine, socializează, bea o bere sau un long drink, dansează şi se distrează. Şi cam atât, nu se întâmplă nimic ieşit din comun, nu o dăm în can-can-uri ieftine şi nici nu ai parte de scenete desprinse din filme pentru adulţi. Până la urmă aici încercăm să păstrăm un nivel de decenţă în limitele legii.

Faptul că marea majoritate a clientelei este fidelă, iar asta înseamnă că ajung să se cunoască măcar din vedere sau sa lege prietenii, face ca petrecând o seară în acest club să te simţi până la urmă între prieteni, nu între străini gata să te judece sau sa te critice pentru cum arăţi, cum te îmbraci, cum dansezi sau să îşi dea cu părerea dacă eşti la înălţimea unor standarde de frumuseţe nerealiste sau nu.

Iar asta face să domnească o atmosferă caldă, fără conflicte, în care poţi să te distrezi în siguranţă, fără să trebuiasca să te temi că incomodezi pe cineva sau ca vei ajunge să fii martor la un scandal sau conflicte violente.

Există o selecţie a clientelei care intră în Club sau este deschis pentru toată lumea?

Da, hotărât lucru există, însă, în mod interesant, criteriile nu sunt cele pe care le-aţi putea crede. Deşi suntem un club LGBT, asta nu înseamnă că suntem sau că dorim să fim exclusivişti. Considerăm că suntem oricum de multe ori suficient de marginalizaţi şi puşi la zid ca să fie nevoie să mai ridicăm şi noi alte ziduri, să ne baricadăm. Istoria a demonstrat în nenumărate rânduri că asta duce la o in-ghetto-izare, şi asta nu face bine nimănui. De ce să refuzăm pe cineva care vine cu mintea deschisă şi doreşte să ne cunoască?

Până la urmă, tocmai asta acuzăm de multe ori societatea civilă - că ne respinge fără să încerce măcar să ne cunoască mai bine. Am fi cei dintâi ipocriţi atunci, dacă am închide în mod nejustificat uşa cuiva care vine cu mintea deschisă. Criteriul de bază este toleranţa şi acceptarea faptului că vei întâlni oameni diferiţi de tine, oameni cu alte valori personale, cu alte aspiraţii personale, profesionale şi sentimentale.

Dacă reuşeşti să accepţi că nu suntem esenţialmente diferiţi şi că avem acelaşi fond uman care până la urmă ne leagă şi ne face să putem petrece o seară de club împreună stând de vorbă şi dansând, atunci uşa noastră e deschisă. Bineînţeles, ca să evităm eventualele surprize neplăcute, persoanele pe care nu le cunoaştem le întrebăm dacă au mai fost şi dacă ştiu ce tip de petrecere este în club, totul pe cel mai politicos ton, fiind la alegerea lor dacă sunt de acord să intre sau nu.

Un refugiu safe pentru fetele cărora bărbaţii le dau dureri de cap

S-a mărit numărul clienţilor care trec pragul clubului?

Din fericire da, faţă de începuturile timide, sigur că da. E foarte adevărat, Clujul fiind un oraş prin excelenţă universitar, asta face ca o bună parte din clientela noastră să fie tineri dintre care unii vor părăsi oraşul după terminarea studiilor, însă există un segment de persoane care sunt alături de noi de o vreme destul de lungă şi cu care ne mândrim că îi avem alături şi faţă de care ne simţim legaţi de prietenii foarte strânse, dar şi faţă de care simţim respect şi o mare responsabilitate. Ne dorim mereu să fim la înălţimea aşteptărilor lor.

Un alt lucru pozitiv care s-a materializat datorită deschiderii noastre faţă de toţi oaspeţii care sunt toleranţi, indiferent de orientarea lor sexuală este că am început să avem o clientelă mixtă, la membrii comunităţii LGBT s-au adăugat treptat şi prieteni, colegi veniţi să cunoască unde îşi petrec weekendurile prietenii lor gay şi care mărturisesc că s-au simţit bine şi au petrecut o seară aşa de reuşită încât de multe ori se întorc la noi.

Sunt fete care ne confesează că, deşi nu au niciun fel de curiozitate sexuală faţă de alte fete, vin la noi pentru că se simt în siguranţă, le place atmosfera prietenească, le place muzica şi sunt liniştite că nu sunt mereu abordate de bărbaţi care să le facă avansuri şi să nu le lase să se simtă bine, deranjându-le, aşa cum se întâmplă până la urmă în multe alte cluburi.

S-a extins de-a lungul anilor comunitatea LGBT din Cluj?

Cred că distincţia nu vine din numărul cluburilor LGBT dintr-un oraş. Nu faptul că ai doar un singur club, sau două sau trei face oamenii să fie într-un anumit fel. Nici măcar în Bucureşti unde - cum spuneai - oferta ar fi mai mare datorită numărului mai mare de cluburi din care ar putea alege - nu face ca oamenii să se segmenteze aşa de bine încât să lege prietenii sau să fie mai deschişi şi mai prietenoşi unii cu ceilalţi.

În fond, şi la Cluj au fost de-a lungul timpului şi alte cluburi LGBT, nu am privilegii de exclusivitate de care să ne bucurăm. Am reuşit, însă, de fiecare dată să fim noi cei preferaţi, să fim locul unde clienţii aleg să se întoarca şi locul unde spun că se simt cel mai bine. E vorba despre modelul pe care îl poţi arăta, prin puterea exemplului, să faci pe fiecare să se simtă apreciat, să se simtă că nu e un străin şi că ar trebui să stea cu capul plecat pentru că nu cunoaşte pe nimeni şi mai ales să nu se simtă jenat sau complexat indiferent cum ar fi, cum se îmbracă, cum arată, cum gândeşte, câtă vreme reuşeşte să respecte pe cei din jurul sau, va fi acceptat, apreciat şi respectat la rândul său.

Lucian Dunăreanu este şi iniţiatorul festivalului „Serile filmului gay" care are deja o tradiţie de un deceniu. Organizarea s-a lovit de multe ori de refuzul potenţialilor finanţatori, însă Lucian nu s-a dat bătut, iar ambiţia şi pasiunea l-au determinat să meargă mai departe.

Loading...
Comenteaza