Agravarea conflictului intern din Turcia ar putea aduce ISIS aproape de România

Agravarea conflictului intern din Turcia ar putea aduce ISIS aproape de România
Profesorul Christian Tămaş a explicat într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX că pericolul situaţiei din Turcia pentru România şi Europa este că Statul Islamic ar putea câştiga teren pe fondul unui conflict violent în această ţară şi s-ar putea apropia geografic şi mai mult de graniţele noastre.

Profesorul, scriitorul, traducătorul şi orientalistul Christian Tămaş, cercetător în domeniul ştiinţelor umaniste la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, a explicat într-un interviu acordat agenţiei MEDIAFAX despre efectele situaţiei instabile din Turcia asupra României şi Europei.

Pericolul pentru România ar fi că, în cazul izbucnirii unor conflicte de anvergură în Turcia, am putea ajunge în faţa unui val de migraţie fără precedent, iar Statul Islamic ar avansa şi mai mult spre Europa, putând să tragă foloase în urma unui conflict intern violent în Turcia.

"Relaţiile României cu Turcia vor depinde de evoluţia relaţiilor viitoare ale Uniunii Europene şi ale NATO cu această ţară. Noi, ca membri ai Uniunii şi ai organizaţiei transatlantice, ne vom conforma.(...) Ceea ce ne-ar putea afecta în mod foarte serios ar fi eventuala izbucnire a unor conflicte sângeroase de anvergură în Turcia, fapt care ar putea genera valuri de migraţie şi deplasarea fizică a Statului Islamic spre graniţele noastre", a explicat Tămaş.

Profesorul îşi pune întrebarea dacă nu cumva, instabilitatea socială şi politică din Turcia nu "ar da posibilitatea jihadiştilor din Siria şi Irak încolţiţi de forţele coaliţiei internaţionale să formeze un nou nucleu al unui Stat Islamic pe teritoriul acestei ţări, fapt care ar putea avea consecinţe dezastruoase pentru Europa. Poate că un astfel de lucru încearcă să îl împiedice Erdogan, deşi, conform unor date recente, apărute în presa de investigaţie turcă, susţinute şi de Rusia, persoane din anturajul acestuia, chiar membri ai familiei sale, se pare că ar fi avut sau că au în continuare relaţii cel puţin suspecte de natură economică cu Statul Islamic".

În calitate de scriitor şi traducător, profesorul Tămaş este autorul a 90 de volume originale şi traduceri în şi din mai multe limbi străine, printre care arabă, franceză, spaniolă, italiană, portugheză, catalană şi engleză.

Prezentăm interviul integral acordat agenţiei MEDIAFAX:

Reporter: Motivul din spatele epurărilor care au loc acum în Turcia este o luptă mai veche între Erdogan şi fostul său aliat politic, imamul Gülen, care este în prezent refugiat în SUA. Putem spune că ceea ce face acum Erdogan este o încercare de înlăturare a influenţei lui Gülen din societatea turcă?

Christian Tămaş: În această privinţă nu este nicio îndoială, având în vedere acuzaţiile aduse lui Gülen şi acţiunile de forţă îndreptate împotriva presupuşilor săi adepţi din Turcia de către autorităţile de la Ankara. Ce ridică semne de întrebare este motivul real pentru care preşedintele Turciei şi partidul pe care îl conduce, aflat la putere în urma unor alegeri democratice - în ciuda controverselor referitoare la modul de câştigare a lor -, încearcă să îndepărteze orice urmă de influenţă "gülenistă" din societatea turcă. Chiar dacă, în mod oficial, conflictul dintre cei doi foşti aliaţi, Gülen şi Erdogan, a izbucnit în 2013, pe fondul unui scandal de corupţie cu ramificaţii la cel mai înalt nivel, legat de încălcarea de către Turcia a embargoului impus Iranului, şi chiar dacă raţiunile sale par să aibă la bază motive ideologice, Erdogan înclinând, cel puţin în aparenţă, spre un islam de factură tradiţionalistă, iar Gülen, mai mult spre un islam gândit pe baza ideilor sufite, motivele reale care stau la baza lui sunt încă dificil de identificat. Ce este evident este că acest conflict reflectă gradul de polarizare a societăţii turce de astăzi, viziunile referitoare la o democraţie de tip occidental şi cele referitoare la o democraţie gândită mai mult în spiritul democraţiei islamice şi al unui revivalism otoman putând genera, în continuare, o instabilitate cu consecinţe grave asupra echilibrului geo-strategic regional.

Reporter: Putem spune că asistăm la naşterea unui sistem dictatorial opresiv?

Christian Tămaş: Mai degrabă la posibilitatea naşterii unui sistem autoritar de factură islamistă. Oricum, situaţia Turciei în contextul războiului purtat de toată lumea - aproape că aş putea spune -, împotriva Statului Islamic, este mult prea complexă pentru a trage concluzii pripite. Să nu uităm că apariţia Statului Islamic la graniţa de sud a Turciei şi prezenţa pe teritoriul acestei ţări a unui mare număr de imigranţi proveniţi din Siria şi Irak, au dus la răspândirea ideilor jihadiste în rândul populaţiei autohtone, un procent de cca. 8- 10% fiind favorabil fundamentalismului islamic de această factură. La toate acestea se adaugă şi conflictul cronicizat cu populaţia kurdă din Turkistanul Turc, amplificat de înarmarea de către americani a kurzilor din Irak care luptă împotriva Statului Islamic, dar care militează şi ei pentru crearea unui stat kurd independent cu care turcii nu au fost niciodată de acord. În aceste condiţii şi într-un astfel de context, se pune întrebarea dacă poate sau nu poate fi acceptabil în Turcia un regim politic autoritar, civil sau militar, având în vedere că o situaţie tulbure capabilă de a genera, în ultimă instanţă, un conflict civil de amploare, ar da posibilitatea jihadiştilor din Siria şi Irak încolţiţi de forţele coaliţiei internaţionale să formeze un nou nucleu al unui Stat Islamic pe teritoriul acestei ţări, fapt care ar putea avea consecinţe dezastruoase pentru Europa. Poate că un astfel de lucru încearcă să îl împiedice Erdogan, deşi, conform unor date recente, apărute în presa de investigaţie turcă, susţinute şi de Rusia, persoane din anturajul acestuia, chiar membri ai familiei sale, se pare că ar fi avut sau că au în continuare relaţii cel puţin suspecte de natură economică cu Statul Islamic.

Reporter: 15.000 de profesori arestaţi, alţi zeci de mii de poliţişti, judecători, procurori. Ce efect va avea asta asupra societăţii Turciei? Cât din moştenirea lui Ataturk va mai supravieţui?

Christian Tămaş: Este greu de spus. Depinde cum vor evolua lucrurile în continuare. Să nu uităm însă că Turcia este o ţară musulmană şi că, într-o ţară musulmană, după cum ne- a demonstrat-o şi ne-o demonstrează realitatea, orice este posibil. Acest lucru îl ştia foarte bine şi Atatürk. De aceea a şi lăsat ca misiune armatei garantarea caracterului laic al Turciei moderne, fapt care a şi stat la baza mai multor lovituri de stat militare reuşite în 1960, 1971, 1980 şi 1997, la care se adaugă cea nereuşită de zilele trecute. Oricum, Turcia nu se află astăzi într-o situaţie de invidiat, posibilitatea declanşării unui conflict civil de amploare şi chiar a unei noi lovituri de stat militare rămânând, în continuare, în picioare, într-un viitor mai mult sau mai puţin apropiat. Depinde care sunt intenţiile reale ale preşedintelui Erdogan şi cât de departe va fi el dispus să înainteze pe calea pe care a ales-o.

Reporter: Turcia are un rol geopolitic esenţial în zona aceasta de lume. Au dat drumul miilor de imigranţi care au luat cu asalt, în vara lui 2015, ţările europene mediteraneene, în valuri fără precedent. Ce efect poate avea un regim dictatorial la Ankara asupra relaţiei cu Europa?

Christian Tămaş: În contextul exploziv al situaţiei din Orientul Mijlociu, Turcia, prin poziţia sa geografică, poate exercita o presiune reală şi constantă asupra Europei. În plus, regimul Erdogan a arătat clar că, în caz de nevoie, poate uşor transforma migraţia rezultată în urma interminabilului război din Siria şi Irak, într-un mijloc de presiune în scopul obţinerii unor avantaje. Dacă Turcia va deveni o dictatură, negocierile de aderare la Uniunea Europeană vor fi îngheţate sau amânate, dar mă îndoiesc că regimul Erdogan va recurge la mijloace extreme pentru a determina reluarea lor. În rest, nu cred că se va întâmpla mare lucru, cel puţin nu atâta timp cât situaţia din Siria şi Irak nu va reveni, cât de cât la normal. Deocamdată rolul Turciei în rezolvarea acestui conflict este foarte important.

Reporter: Se vorbeşte despre revenirea la o societate religioasă islamică de când este Erdogan la putere. La ce efecte sociale interne se mai poate aştepta Turcia în următorii doi-patru ani?

Christian Tămaş: Este greu de anticipat. La o instabilitate generatoare de rebeliuni, la lovituri de stat, chiar la război civil, orice este posibil. Depinde, repet, de cât de departe şi în ce ritm se va merge pe o eventuală cale a islamizării.

Reporter: De asemenea, Turcia este un aliat strategic esenţial în lupta cu ISIS. Cum credeţi că se va schimba politica din zonă şi cum va rezista Turcia în faţa islamismului violent şi a cultului terorist în condiţiile în care îşi pierde din secularitate pe zi ce trece?

Christian Tămaş: Dacă nu vor apărea focare majore de instabilitate capabile de a destabiliza ţara, Turcia cred că are şanse de a rezista ca şi până acum. Atentate vor mai fi, dar mă îndoiesc că vor determina o schimbare radicală. Secularismul nu are un rol de jucat în această privinţă, căci Statul Islamic şi alte grupări animate de aceeaşi ideologie nu luptă numai împotriva statelor secularizate, musulmane sau nemusulmane, ci şi împotriva statelor guvernate de Legea Islamică, dacă acestea nu îi împărtăşesc ideile.

Reporter: În ce sens credeţi că afectează România ceea ce se întâmplă în Turcia?

Christian Tămaş: Relaţiile României cu Turcia vor depinde de evoluţia relaţiilor viitoare ale Uniunii Europene şi ale NATO cu această ţară. Noi, ca membri ai Uniunii şi ai organizaţiei transatlantice, ne vom conforma. Ceea ce ne-ar putea afecta în mod foarte serios ar fi eventuala izbucnire a unor conflicte sângeroase de anvergură în Turcia, fapt care ar putea genera valuri de migraţie şi deplasarea fizică a Statului Islamic spre graniţele noastre.

 

Loading...
Comenteaza