Alţi doi clujeni şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare

Alţi doi clujeni şi-au angajat rudele la cabinetele parlamentare
Condamnat definitiv la şase luni de închisoare cu suspendare pentru că şi-a angajat soţia la cabinetul parlamentar, deputatul UDMR Mate Andras Levente acuză justiţia română că acţionează selectiv, fiind mult mai riguroasă cu parlamentarii UDMR decât cu reprezentanţii altor formaţiuni politice. Petru Călian şi Mircia Giurgiu au procedat la fel şi nu i-a deranjat niciun procuror.

Poate nu întâmplător încep să apară documente care par a-i da dreptate. Astfel, printre deputaţi circulă o listă, întocmită, se pare, de liderul grupului PSD din Camera inferioară, Marian Neacşu, condamnat şi el în primă instanţă pentru că şi-a angajat fiica la cabinetul parlamentar, care conţine numele deputaţilor din legislaturile 2004-2008 şi 2008-2012, care au avut angajaţi la cabinetele parlamentare persoane purtând acelaşi nume de familie, existând, aşadar, suspiciunea rezonabilă că persoanele respective ar putea fi rude cu deputaţii în cauză.

În listele respective apar doar deputaţii împotriva cărora n-a existat nici măcar vreo sesizare din partea Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), cu atât mai puţin vreo acţiune în justiţie pentru conflict de interese. Menţionăm că articolul din Codul Penal în virtutea căruia a fost condamnat Mate este în vigoare din 2006. În legislatura 2004-2008 au fost identificaţi 79 de deputaţi aflaţi într-o asemenea situaţie, în vreme ce în legislatura 2008-2012 au fost găsiţi 67.

„În 2013 am trimis o adresă către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), în care am întrebat câte dosare de parlamentari cercetaţi pentru conflict de interese au în lucru. Răspunsul a fost năucitor: doar 19. Există patru deputaţi UDMR cu rude angajate la cabinetele parlamentare şi toţi patru au fost condamnaţi.

În acest moment există şapte soluţii date de ÎCCJ pe dosare de conflict de interese, dintre care trei pentru deputaţii UDMR, trei pentru membri ai grupurilor minorităţilor naţionale şi unul pentru Marian Neacşu de la PSD. În aceste condiţii nu pot să mă întreb dacă nu cumva etnicii minoritari sunt trataţi altfel de justiţie faţă de majoritari? Din aproape 150 de parlamentari, doar 19 au fost verificaţi, doar şapte condamnaţi, dintre care şase aparţin minorităţilor", a declarat Mate.

Interesant este că pe listele ambelor legislaturi luate în calcul apar şi doi foşti deputaţi clujeni: Petru Călian (PRM-PC-PDL) şi Mircia Giurgiu (PRM-PDL-PSD). Călian şi-a angajat soţia, Mariana-Alina Călian, la cabinetul parlamentar, cu două contracte de prestări de servicii, în intervalele de timp 17 octombrie 2006 - 15 decembrie 2008, respectiv 16 martie 2009 - 19 decembrie 2012.

Deşi soţia sa fost plătită de Parlamentul României în tot acest timp, Călian susţine că n-ar fi vorba de conflict de interese. „Nu e conflict de interese, pentru că legea se referă doar la contractele de muncă, nu şi la cele de colaborator, de prestări de servicii. Soţia mea nu a avut contract de muncă, deci n-a participat la luarea deciziilor, nici măcar n-a lucrat în cabinetul parlamentar", a declarat Călian.

Trebuie spus că art.253¹ din Codul Penal nu face nici o distincţie între formele în care persoana în cauză a obţinut beneficii materiale. „Fapta funcţionarului public care, în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, îndeplineşte un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru sine, soţul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv, sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea dreptului de a ocupa o funcţie publică pe durată maximă", se spune în articolul care defineşte conflictul de interese.

La rândul său, Mircia Giurgiu şi-a angajat fratele, Gheorghe Giurgiu, tot cu două contracte de prestări de servicii în intervalele de timp 3 ianuarie 2004 - 15 decembrie 2008, respectiv 15 decembrie 2008 - 19 decembrie 2012. „În primul mandat nu exista legea conflictului de interese. După aceea, l-am menţinut ca şi colaborator, dar nu l-am mai plătit pe contractul de colaborator, tocmai ca să nu am probleme. L-am plătit din buzunarul meu. De altfel pe mine m-a anchetat ANI după ce am votat împotriva lui Boc, timp de doi ani şi şapte luni şi n-au găsit nimic ilegal", a explicat Giurgiu.

 

Loading...
Comenteaza